1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW
SocietateKosovo

Kosovo: Dragoste dincolo de granițe și ziduri

Vjosa Cerkini
17 februarie 2023

Conflictul dintre Serbia și Kosovo nu i-a împiedicat pe o tânără sârbă și un tânăr albanez să aibă o relație de iubire. Ambii luptă cu adversitățile și trăiesc fericiți la Priștina.

https://p.dw.com/p/4NdvS
Kosovo | Suzana și Gent în locuința lor din Priștina
Suzana M. și Gent S. în locuința lor comună din Priștina. Nu au dorit să-și facă publice numele de familie, din cauza potențialelor prejudecăți privind relația lor.Imagine: Vjosa Çerkini/DW

La o aruncătură de băț de universitatea din Priștina, se află mica, dar frumos aranjata locuință comună a Suzanei M., în vârstă de 25 de ani, originară din Novi Sad în Serbia și a lui Gent S., tot 25 de ani, din Ferizaj în Kosovo. Cei doi sunt împreună de aproape doi ani, într-o relație de iubire care pare încă de neconceput în țările lor. Drumul spre această relație i-a purtat pe Suzana și Gent prin aproape întreaga regiune balcanică.

S-au cunoscut în orașul-port croat Rijeka, în mai 2021. Suzana a lucrat acolo chelneriță în vacanța de la facultate iar Gent a lucrat tot acolo în construcții. Într-o zi, Suzana a petrecut câteva ore pe plaja de la Rijeka alături de prietenele ei. La câțiva pași distanță se afla Gent. Suzana l-a remarcat. I s-a părut deosebit, cu părul și ochii săi închiși la culoare. Gent a remarcat-o și el imediat pe Suzana - înaltă, zveltă, cu părul blond. Gent și-a luat inima în dinți și a invitat-o la o înghețată.

Kosovo | Locuința Suzanei și a lui Gent la Priștina
Suzana la Priștina, în locuința în care trăiește alături de prietenul ei GentImagine: Vjosa Çerkini/DW

Suzana își amintește: "În mod normal nu aș fi acceptat niciodată o astfel de invitație, pentru că așa m-au crescut părinții mei, dar prietenele mele m-au obligat aproape să mă duc." Au stat de vorbă și au constatat rapid că primul lucru pe care îl aveau în comun era respingerea prejudecăților privind apartenența lor etnică. Au urmat multe alte întâlniri. "Mi-a plăcut de el de la bun început", povestește Suzana. "Este un om bun și onest."

Mai întâi rețineri, apoi simpatie

Suzana este singurul copil al părinților ei sârbi. S-a născut în Bosnia și Herțegovina. După războaiele din fosta Iugoslavie, familia ei s-a mutat la Novi Sad, în regiunea sârbă Voivodina, unde mai trăiesc, pe lângă sârbi, unguri și români. Părinții Suzanei au dorit să locuiască într-un mediu multietnic și multicultural. "Nu din întâmplare mă cheamă Suzana, părinții mei nu au vrut să-mi dea un nume tipic sârbesc", spune ea.

Gent a fost al doilea fiu al unei familii albaneze din Ferizaj, din sudul Kosovo. A intrat de mic în contact cu alte naționalități și religii, deoarece familia sa avea prieteni bulgari și rude mai îndepărtate care nu erau musulmani.

Kosovo | Locuința Suzanei și a lui Gent la Priștina
Gent în bucătăria locuinței pe care o împarte cu SuzanaImagine: Vjosa Çerkini/DW

Totuși, rememorează Gent, tatăl său nu a fost prea fericit când i-a spus prima oară despre Suzana. Parteneri ne-albanezi nu sunt bine văzuți în familiile albaneze tradiționale. În plus, tații au ultimul cuvânt în familiile albaneze - Gent risca să fie dat afară din familie. "Tata m-a întrebat de ce să am o prietenă din Serbia, când există atâtea fete albaneze în Ferizaj", povestește Gent. El a insistat să o prezinte pe Suzana părinților săi. Reținerile acestora au dispărut, Suzana le-a câștigat simpatia.

Tineri kosovari la "vânătoare" de fete

În mod normal, tinerii albanezi din Kosovo au alte metode de a se cunoaște. În vacanțele de vară și de iarnă, vin "acasă" din diaspora tineri bărbați kosovari cu mașini sportive pentru a impresiona fetele locale, a le cunoaște și, eventual, a se căsători cu ele. Este un ritual care a scăpat atât de tare de sub control în capitala kosovară Priștina, încât pe o renumită stradă cu numeroase cafenele și restaurante a trebuit să fie închisă circulația auto pe un sens, după ce a fost luată cu asalt de mașini cu motoare puternice cu numere de înmatriculare germane și elvețiene.

Kosovo Priștina
Capitala kosovară PriștinaImagine: picture-alliance/dpa

Pentru Gent nu contează însă automobilele cu mulți cai putere, el nici nu are măcar o mașină. "Am învățat să observ dacă o anumită persoană este bună sau rea, ce fel de caracter are. Este singurul lucru care contează pentru mine", spune el. Suzana i s-a părut de la bun început simpatică. "Mi-a plăcut pentru că era foarte sinceră și puteai să discuți cu ea despre orice", spune Gent.

Blestemul naționalist

Pe timpul fostei Iugoslavii, căsătoriile între albanezi și sârbi nu erau ceva des întâlnit, dar nici cu totul neobișnuite, deoarece barierele de ordin religios și etnic fuseseră în mare parte ridicate. Dar nu mai este demult așa. În prezent, Serbia și Kosovo nici măcar nu-și recunosc reciproc documentele oficiale emise, de exemplu diplomele de absolvire a unor studii.

Problemele s-au agravat odată cu venirea în prim-plan a lui Slobodan Milosevic în Serbia la mijlocul anilor 1980. Acesta a devenit președinte al Serbiei, parte a Iugoslaviei. El a adoptat un curs politic tot mai naționalist și anti-albanez, a redus drepturile minorităților și a anulat autonomia provinciei Kosovo și Metohia, pe atunci parte a Serbiei. În anii 1990, tot mai desele și mai gravele încălcări ale drepturilor omului împotriva kosovarilor albanezi au dus la războiul din Kosovo din 1998/99. Milosevic a fost judecat ulterior de tribunalul internațional de la Haga printre altele sub acuzația de crime de război, dar el a murit înainte de pronunțarea verdictului.

Olanda Haga - fostul președinte iugoslav Slobodan Milosevic în fața instanței ONU
Fostul președinte iugoslav Slobodan Milosevic în fața Tribunalului pentru Crime de Război de la Haga (arhivă ianuarie 2002)Imagine: picture-alliance/dpa/F. Ernst

Deși războiul s-a încheiat în urmă cu 23 de ani, între Serbia și Kosovo tot nu este armonie. Tensiunile au escaladat recent până la amenințări de ordin militar, din cauza unor probleme nerezolvate, cum ar fi recunoașterea reciprocă a numerelor de înmatriculare auto.

Prietenii nu i-au părăsit

Pentru Suzana și Gent nu contează nici gălăgia politică, nici prejudecățile din societate. "Pe noi nu ne-a interesat trecutul, privim doar în viitor", spune Gent relaxat. Suzana adaugă: "Nu avem nici măcar un televizor, pentru că aici e greu de făcut deosebirea între propagandă și știri."

Suzana a început să studieze Dreptul în Serbia. Dar după ce l-a cunoscut pe Gent s-a mutat cu el la Priștina. Gent lucrează tot în construcții, Suzana studiază acum Balcanistică. Ar fi un domeniu de studiu amplu, spune ea - după absolvire ar putea lucra ca traducătoare, consilieră sau cadru didactic.

Gent și Suzana au încă numeroși prieteni din perioada în care nu erau împreună. Doar puțini s-au îndepărtat de ei după ce au auzit de povestea lor de iubire. Mulți dintre prietenii lor vin oricum din alte țări și nu au rețineri de niciun fel în ceea ce privește relația lor.

"Ar trebui să se considere oameni"

Totuși, Suzana rămâne precaută. Nu vorbește încă albaneză iar în viața de zi cu zi, de exemplu la cumpărături, vorbește engleză. La Priștina, acest lucru nu este o problemă - acolo trăiesc numeroși străini iar comercianți sunt obișnuiți cu engleza. "Până acum nu am avut probleme", spune Suzana. "Dar mă și comport foarte prudent, evit de exemplu cartierele în care oamenii au avut mai mult de suferit de pe urma războiului."

Kosovo | Locuința Suzanei și a lui Gent la Priștina
Suzana și Gent locuiesc la Priștina într-un apartament foarte micImagine: Vjosa Çerkini/DW

Nici Gent nu crede că Suzana va avea probleme la Priștina. Dar se teme de resentimente față de familia lui în cazul în care relația lui cu o sârboaică ar deveni publică. De aceea ei nu afirmă în public că sunt o pereche sârbo-albaneză - și nici nu doresc ca numele lor de familie să fie publicate.

Locuința lor din Priștina este minusculă - o cameră cu un colț de bucătărie și o mică baie. Gent și Suzana râd mult. Visează să aibă mulți copii și o familie mare. Pentru ei este important ca urmaşii lor să crească de la bun început cu trei limbi: albaneză, sârbă și engleză. "Nu vrem ca micuţii noștri să se identifice cu o națiune sau o etnie", spun Suzana și Gent. "Vrem ca ei să se considere oameni."