1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Ziua cea mai lungă a Turciei

Petre M. Iancu5 august 2013

Cea mai lungă zi a justiţiei şi democraţiei turceşti a început luni cu achitarea a 21 de inculpaţi în procesul mamut „Ergenekon”…

https://p.dw.com/p/19Jxs
Imagine: Reuters

În timp ce forţele de poliţie interveneau în forţă, la vest de Istanbul, împotriva unor protestatari încercând în zadar să ajungă la tribunalul din Silivri, judecătorii turci începeau să dea citire verdictului lor într-o audiere judiciară cvasi-interminabilă. În acest proces fără precedent, doar actul de acuzare împotriva sutelor de cetăţeni învinuiţi de conspiraţie a însumat mii şi mii de pagini.

A fost vorba, în esenţă, de un proces de conspiraţie împotriva puterii islamiste în frunte cu premierul Recep Tayyip Erdogan, în care au fost inculpaţi sute de oameni, de la militari, la oameni politici laici, anti-islamişti, şi până la jurnalişti care investigaseră acuzaţiile.

Parte din cei 275 de acuzaţi au fost aruncaţi după gratii, şi menţinuţi acolo, fără vreun verdict, timp de nu mai puţin de cinci ani, ceea ce, în sine, constituie tot atâtea încălcări flagrante ale drepturilor omului.

Aceste violări ale drepturilor şi libertăţilor civice, extrem de jenante pentru pretenţia de democraţie şi de respectare a statului de drept afişată de actuala putere politică, islamistă, în frunte cu premierul Erdogan, au fost agravate de sistematicele tentative de intimidare a jurnaliştilor ce investigau derapajele magistraţilor.

Deloc de mirare că opoziţia laică, anti-islamistă, consideră procesul "Ergenekon" o gigantică manipulare a justiţiei, o farsă judiciară de tip stalinist, pusă în scenă de liderul guvernului islamist de la Ankara.

Procurorii turci i-au acuzat pe inculpaţi, între care fostul şef al statului major al armatei, Ilker Basbug, condamnat luni la închisoare pe viaţă, de creare a unei reţele ultranaţionaliste. Această reţea ar fi conspirat împotriva puterii politice în intenţia de a determina armata, după o serie de atentate cu bombe şi asasinate, să dea o lovitură de stat spre a restabili ordinea în ţară. Erdogan însuşi ar fi urmat să fie ucis.

Ergenekon este legendara denumire a unei văi din centrul Asiei care ar constitui ipotetica patrie a turcilor, salvaţi acolo, in extremis, din faţa inamicilor, de un lup mitologic ce i-ar fi condus spre libertate.

În cei cinci care s-au scurs de la debutul afacerii, marcat de depistarea unor arme ascunse, procesul Ergenekon a scindat în profunzime societatea turcă. Conform sondajelor, o majoritate de 60 la sută din populaţia turcă ar fi înghiţit argumentele puterii, acceptând versiunea existenţei unei conspiraţii anti-islamiste de sorginte naţionalistă. În trecut, Turcia a fost scena mai multor lovituri de stat militare.

Dar inculpaţii au respins clar şi fără echivoc acuzele. Iar adversarii puterii susţin, în mod destul de convingător, în special după maniera extrem de brutală în care poliţia regimului Erdogan a reacţionat la protestele paşnice ale maselor de cetăţeni sătui de islamism, că procesul Ergenekon a constituit un efort de lichidare a opoziţiei politice. În acest sens s-a exprimat, între alţii, ziaristul turc Nedim Sener.

Şi Comisia Europeană şi-a manifestat de altfel preocuparea şi îngrijorarea. În fine, pe măsura ce popularitatea executivului Erdogan s-a erodat tot mai profund şi mai rapid, a luat proporţii şi intensitatea criticilor suscitate de un proces, care pare să apropie Turcia mai degrabă de Rusia anilor 30 decât de un stat de drept, membru al alianţei nord-atlantice. E clar, ca atare, că verdictele de condamnare la închisoare pronunţate luni vor fi contestate, fiind departe de a constitui ultimul cuvânt în acest dosar entropic. Ziua cea mai lungă a justiţiei şi democraţiei turceşti riscă să se prelungească mult.