1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Zero despăgubiri în urma raidurilor aeriene ale NATO din Iugoslavia

Sasa Bojic / Vlad Drăghicescu7 septembrie 2013

În dreptul internaţional nu există reguli generale pe baza cărora o persoană poate da în judecată un stat, cerând despăgubiri, în cazul încălcării dreptului umanitar, a decis Curtea Constituţională din Germania.

https://p.dw.com/p/19dBE
Rudele victimelor din timpul raidurilor NATOImagine: picture-alliance/dpa

Asemenea solicitări sunt admisibile numai în ţara de origine a victimei, consideră judecătorii germani. Astfel, victimele atacurilor aeriene ale NATO asupra oraşului sârbesc Varvarin din primăvara anului 1999, nu pot da în judecată, individual, statul german.

Profesorul Stefan Talmon, de la Universitatea din Bonn, expert în drept internaţional, a confirmat, pentru DW, că "din dreptul umanitar în sine nu decurge posibilitatea de a solicita, în nume personal, daune". Juristul a subliniat că, în cazul Varvarin, Serbia este statul care poate exprima o atare solicitare din partea Republicii Federale sau a altor ţări NATO.

Decizia Curţii ar putea face lumină şi într-un alt caz aflat momentan pe masa tribunalului de land din Bonn, în care sunt implicate rudele victimelor raidului aerian al NATO din Kunduz, petrecut la 4 septembrie 2009. Acestea cer daune Germaniei prin intermediul aceleiaşi instanţe care s-a pronunţat şi în cazul Varvarin.

Cererile de despăgubire individuală, inutile

Pentru casa de avocatură care reprezintă rudele victimelor de la Varvarin, abordarea Curţii este "un conservatorism monstruos", izvorât din diferende anterioare pe care Germania le-a avut cu Grecia şi Italia, când solicitanţii despăgubirilor erau victimele naţional-socialismului.

Nigerianische Truppen bereiten sich auf Einsatz in Mali vor
Imagine: Reuters

Wolfgang Kaleck, unul dintre avocaţii firmei şi secretar general al Centrului European pentru Constituţie şi Drepturile Omului, a declarat, pentru DW: "În principiu, unul din punctele centrale ale expunerii noastre, susţinut de doi profesori germani în drept, a fost cel referitor la obligativitatea statelor de a plăti despăgubiri, fie şi numai în mod individual".

Olanda, responsabilă pentru crimele din Srebenica

Tocmai acest lucru le-a reuşit rudelor victimelor genocidului din Srebenica din 1995, care au dat în judecată statul olandez pentru trei cazuri de crime petrecute în acea vreme. Soldaţii olandezi din cadrul Trupelor Căştilor Albastre au obligat trei musulmani să părăsească baza militară olandeză, ignorând faptul că li s-a cerut ajutorul.

Aceşti oameni, asemenea altor câteva mii, au fost ucişi de trupele bosniaco-sârbului Ratko Mladic. Tribunalul Suprem de la Haga a decis că Olanda este vinovată de moartea celor trei persoane, rudele lor fiind îndreptăţite să ceară despăgubiri din partea statului olandez.

Deşi cazul pare identic, diferenţa o face faptul că, în 1995, statul Bosnia şi Herţegovina era deja membru ONU şi a altor organisme internaţionale, spre deosebire de Republica Federală Iugoslavia, în 1999.

De asemenea, Germania nu a fost direct implicată în Varvarin, în vreme ce, în Bosnia, militarii olandezi erau implicaţi în mod direct.

"Serbia trebuie să arate maturitate"

De ce Serbia nu susţine "solicitările individuale" în cazul Varvarin rămâne un mister. "Serbia nu şi-a dat silinţa să clarifice solicitările reparatorii ale victimelor războaielor petrecute în fosta Iugoslavie. La fel se întâmplă şi acum, în cazul victimelor raidurilor NATO", a declarat, pentru DW, Milan Antonijevic, directorul Comitetului Avocaţilor pentru Drepturile Omului de la Belgrad.

Bildergalerie Kosovo Krieg 15 Jahre Brücke Varvarin
Podul de la Varvarin, distrusImagine: picture-alliance/dpa

Acesta presupune că Belgradul nu susţine cauza victimelor pentru a nu periclita reintegrarea Serbiei în comunitatea internaţională. "În astfel de situaţii, statele nu decid în favoarea unor acţiuni extrem de delicate", mai spune Antonijevic. El consideră însă că statul sârb trebuie să dea dovadă de maturitate şi să schimbe modul în care abordează persoanele afectate de atacurile NATO. "Urmările raidurilor au fost extrem de grave".

Speranţe la Strasbourg

Rudele celor decedaţi la Varvarin le rămâne o singură opţiune pur tehnică de a li se face dreptate: La Curtea Europeană pentru Drepturile Omului din Strasbourg.

Unii specialişti spun că şansele de succes sunt foarte mici, în jurisprudenţa CEDO existând deja o decizie a Curţii referitoare la războiul din Kosovo.

În aşa-numitul caz "Bankovic" a fost vorba despre bombardarea de către aviaţia Alianţei Nord-Atlantice a sediului unui post de radio din Belgrad. CEDO a decis că nu este de competenţa ei să se pronunţe în această speţă.