1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Ministrul german al Apărării: "NATO este o forţă defensivă"

Nina Werkhäuser/ VD6 iunie 2015

În contextul politic european actual, ministrul german al Apărării, Ursula von der Leyen a acordat un interviu DW în care a vorbit despre provocările la adresa NATO, dar şi despre restructurarea Bundeswehr.

https://p.dw.com/p/1Fcf9
Ursula von der LeyenImagine: picture-alliance/dpa/D. Naupold

Deutsche Welle: Ce anume trebuie să înţeleagă Rusia în urma exerciţiilor NATO?

Ursula von der Leyen: Faptul că NATO este în continuare cea mai puternică alianţă politică şi militară din lume şi că această structură defensivă reacţionează corespunzător, rapid şi, mai presus de orice, unitar în noul context de securitate.

Apropo de forţa de reacţie - în cât timp poate acţiona NATO în caz de nevoie?

Scopul este ca primele forţe să fie gata de acţiune în 48 până la 72 de ore. Anul acesta testăm ceea ce trebuie făcut, astfel încât să se poată şi realiza acest lucru. Este un proces care implică, alături de Germania, Norvegia şi Olanda.

Cât de bună este Alianţa Nord-Atlantică în cazul unei agresiuni ruseşti?

Pentru că suntem bine pregătiţi, nu va exista o asemenea agresiune. Acesta este paradoxul intimidării. NATO este o alianţă puternică, defensivă, cu un puternic braţ politic, pentru că suntem de părere că neînţelegerile trebuie soluţionate la masa negocierilor.

Cu toate acestea, ce trebuie să facă NATO pentru a se adapta contextului actual de securitate?

Pentru a putea reacţiona rapid trebuie să ne sincronizăm. În trecut, când era vorba despre viteze de reacţie de 30 până la 180 de zile, acest lucru nu era necesar. De aceea facem probe atât de susţinute acum.

Rusia aduce, în ultima vreme, trupe la graniţa cu state NATO, iar Alianţa răspunde cu manevre şi exerciţii. În acest context, cum apreciaţi situaţia politică şi de securitate în care se află momentan Europa?

Exerciţiile NATO, monitorizarea spaţiului aerian a statelor baltice au menirea de a arăta membrilor NATO din regiune că suntem uniţi, de a consolida încrederea în colaborarea noastră. Din cauza evenimentelor din Ucraina, a anexării Crimeei şi a războiului hibrid din estul Ucrainei, situaţia politică şi de securitate din Europa este cu siguranţă tensionată. Însă la nivelul UE facem tot ce se poate pentru a reacţiona adecvat, politic şi economic. Depindem în Europa atât de mult unul de altul încât dreptul internațional nu poate fi rupt printr-o intervenție militară. Conflictele trebuie să fie rezolvate la masa negocierilor.

Este suficientă dotarea armatei germane, Bundeswehr?

În ultimii 25 de ani, Bundeswehr a investit masiv în misiunile străine, dar abolirea serviciului militar obligatoriu şi-a lăsat amprenta asupra personalului, materialelor și bugetului. Încercăm momentan o schimbare de direcție, care trebuie să dureze mai mulţi ani. Acest lucru implică un management modern al resurselor umane, conservarea materialelor şi echipamente noi, moderne. La toate cele trei capitole este nevoie considerabilă de modernizare, de aceea lucrăm sub presiune. Acest lucru nu este întotdeauna ușor, însă nu avem de ales, dacă vrem să abordăm cu consecvenţă problemele.

Care este situaţia tancurilor?

În privinţa tancurilor de luptă, procesul de reducere ia sfârşit. Vom dota din nou trupele cu tancuri. Tancurile pe care le avem nu vor mai fi date nimănui şi nici trase pe linie moartă. Am decis acum câteva săptămâni să majorăm numărul maxim al tancurilor de luptă la 328 de unităţi.

Aţi decis dezvoltarea, împreună cu Franţa, a unei drone europene de recunoaştere. De ce are nevoie Europa de o dronă proprie?

Cred că este foarte important să nu fim dependenţi de alte puteri, atât din perspectiva capacităţii de apărare, cât şi în ceea ce priveşte dezvoltarea tehnologiilor în acest domeniu.

Cum va arăta intervenţia forţelor marine, care momentan salvează refugiaţi în Marea Mediterană?

Până acum au fost salvaţi peste 2000 de refugiaţi. Trebuie spus că marina nu avea experienţă în operaţiuni de salvare de asemenea amploare. De aceea, îmi exprim respectul pentru ceea ce au reuşit trupele într-un timp atât de scurt. Trebuie identificate reţelele de călăuze. Avem, în regiune, două vase cu capacităţi de recunoaştere, care caută în mod activ ambarcaţiuni încărcate cu refugiaţi, astfel încât să salveze oamenii. Putem folosi aceste capacităţi prin colectarea de informaţii despre reţelele de călăuze din regiune. În apele teritoriale ale Libiei acest lucru ar fi mult mai dificil. De aceea, este nevoie de clarificarea mai multor detalii juridice şi practice, iar UE se ocupă de aceste lucruri momentan.