1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Un vot decisiv

Simion Ciochină26 noiembrie 2014

Au mai rămas doar câteva zile până ce locuitorii Moldovei îşi vor alege viitorul. Scrutinul din 30 noiembrie va stabili cine va deține puterea și ce vector politic va alege Republica Moldova.

https://p.dw.com/p/1Dsrh
Imagine: Dan Guțu

În Chișinău, cei 26 de concurenți duc o luptă accerbă pentru voturi. Multiplele sondaje arată diferite date, iar cetățenii încă mai stau pe gânduri. Ei sunt puși să aleagă între actualele partide pro-europene și liderii care îndeamnă spre o apropiere de Rusia. Într-o oarecare opoziție se află Partidul Comuniștilor, care speră să profite de greșelile actualei guvernări și să revină la putere. Pentru a clarifica câtuși de puțin situația din Republica Moldova, Deutsche Welle a cerut părere câtorva analiști și lideri de opinie de la Chișinău.

Cine are șanse să ajungă în Parlament?

Timp de cinci ani, în Chișinău a guvernat o alinanță compusă din trei partide – Partidul Liberal Democrat, Partidul Democrat și Partidul Liberal. Această coaliție a făcut ca partidul care a condus Moldova timp de opt ani, cel a comuniștilor, să nu aibă majoritate parlamentară și să treacă în opoziție. Alianța a blocat majoritatea inițiativelor venite de la comuniști și a reluat negocierile cu partenerii externi. Succesele obținute de actuala guvernare, cum ar fi liberalizarea regimului de vize cu UE sau parafarea și semnarea Acordului de Asociere, le dau mari șanse celor trei partide de a-și continua guvernarea. Sociologul și directorului general al Institutului de Marketing și Sondaje IMAS-INC Chișinău, Doru Petruți, crede că Republica Moldova este într-o situație mai complicată ca niciodată, cel puțin sub aspectul calculelor și scenariilor posibile.

„Conform sondajelor recent publicate, sunt cinci partide cu șanse reale de a acumula procente peste pragul electoral: Partidul Comuniștilor, Partidul Liberal Democrat, Partidul "Patria", Partidul Democrat și Partidul Liberal. Evoluțiile care au urmat crizei politice din 2013 sunt complexe: după ce a beneficiat de cinci luni de „meciuri” politice în coaliția de guvernare la începutul lui 2013, PCRM a pierdut circa 20% într-un an și jumătate. Dacă PLDM și PDM au suferit atunci o „comprimare”, pierzând circa jumătate din propriul electorat, recapitalizarea votanților pierduți s-a facut lent și incomplet. Pe eșicherul din stânga a apărut o forță nouă, care în numai șase luni de zile a reușit să obțină o bună parte din electoratul PCRM, dar și din cei care așteptau o soluție alternativă, miraculoasă de la actuala guvernare. Un proiect similar pe partea dreaptă a electoratului nu a mai apărut (Ion Sturza fiind una dintre variante până la un punct) și atunci „dezamăgiții” și indecișii cu viziuni de dreapta ramân încă segmente de electorat ce probabil își vor amâna decizia finală spre ultimele zile de campanie. În cazul în care cele trei forțe de stânga (PCRM, Partidul "Patria" și PSRM) vor trece pragul de 6%, acestea ar putea constitui o majoritate”, a declarat , în exclusivitate pentru Deutsche Welle, sociologul.

Uniunea Europeană sau cea Vamală?

Această campanie electorală a împărțit scena politică în două tabere: una pro-europenă și alta pro-rusă. Astfel, prima este susținută de partenerii europeni și beneficiază de suport financiar din partea UE, iar cea din urmă, merge la Moscova și critică orice alianță a țării cu vestul. Cu toate acestea, se pare că Rusia nu pare să agreeze ideea vestică a Republicii Moldova. Analistul politic de la Chișinău, Petru Bogatu, consideră că riscurile acestui joc electoral sunt mult mai mari decât îşi imaginează jucătorii din teren. „Reprezentanţii stângii filoruse îndeamnă lumea să aleagă Uniunea Vamală fără să-şi dea seama că se poziţionează astfel ca nişte partide ale războiului, deoarece opţiunea lor împinge Republica Moldova într-o stare de beligeranţă cu Ucraina şi într-o stare de izolare fatală de Occident – singurul ei sponsor care o ţine pe linia de plutire de cel puţin şase ani de zile. În acelaşi timp, partidele pro-europene sunt încremenite în propriile lor proiecte electorale. Par blazate şi inerte. O explicaţie a acestei situaţii ar fi lentoarea PCRM. Comuniştii fac doar act de prezenţă în această campanie electorală, ceea ce induce o atmosferă de indolenţă. Războiul ruso-ucrainean îşi pune amprenta pe această campanie electorală şi va influenţa într-o anumită măsură votul. Şi ultimul sondaj IMAS din luna noiembrie arată că aproximativ două treimi din alegători sunt îngrijoraţi de ostilităţile din Donbas. De unde şi concluzia că factorul extern va constrânge cea mai mare partea a alegătorilor să voteze stabilitatea, iar stabilitate înseamnă continuitate. De pe urma acestei stări de spirit a electoratului vor avea de profitat, desigur, cele două mari partide de la guvernare, PLDM şi PD”, explică analistul.

Symbolbild Wahlen Moldawien November 2014
Imagine: Daniel Mihailescu/AFP/Getty Images

Viitor incert

Rezultatele alegerilor din 30 noiembrie sunt imprevizibile. În cazul unor anumite scenarii, Republica Moldova poate intra din nou în criză politică, iar viitorul țării poate deveni, pentru simpli cetățeni, mult mai dificil. Criza din partidele de alianță au dus deseori la stoparea proceselor democratice pe care UE le cere Chișinăului. La fel se întâmplă și în cazul relațiilor cu Moscova, care deja au impus mai multe embargouri la produsele moldovenești. Jurnalistul și analistul politic, Anatol Golea, crede că miza acestor alegeri este una enormă, deoarece Republia Moldova ar putea, sau să se rupă de trecutul său sovietic - odată și pentru totdeuna - sau să revină în spațiul geopolitic, controlat de Rusia.

„Eu sunt tentat să cred, că există două scenarii verosimile. Primul: lipsa oricărei coaliții de guvernare după alegeri, din cauza unui echilibru de forțe între pro-europeni și pro-ruși. Asta va însemna crearea unei coaliții tehnice, care va vota Guvernul și, în continuare, partidele, vor vota în funcție de interese. O astfel de coaliţie ar fi una fragilă și instabilă, ea ar putea existea cel mult un an de zile – pînă la alegerile prezidențiale din 2016, care vor provoca, inevitabil, alegeri parlamentare anticipate. Al doilea: un scrutin anticipat în primăvara lui 2015. Acest scenariu este foarte posibil, dar și foarte dorit de unele partide pro-ruse, deoarece ar provoca destabilizare și incertitudine. Exact asta dorește PSRM și acoliții săi”, a spus, în exclusivitate pentru Deutsche Welle, Anatol Golea.

Cum va arată următorul Parlament de la Chișinău vom afla lunea viitoare. Până atunci, partidele politice îndeamnă electoratul să iasă la vot și să își aleagă destinul pentru următorii ani. De acest scrutin va depinde nu numai bunăstarea oamenilor, dar și pacea din regiune. Criza din Ucraina și presiunile Rusiei au mai turnat gaz pe foc în această campanie. Moldova trebuie acum să aleagă atent dar sigur încotro va merge. De asemenea, ca și în cazul alegerilor recente din România, o mare importanță o are și diaspora moldovenească, aceea care poate să încline balanța și să strice planurile unora. Cei aproape un milion de moldoveni plecați peste hotare reprezintă un procent important.