Un partid își caută electoratul

Opt consilieri prezidenţiali printre care Daniel Funeriu, Sebastian Lăzăroiu şi Gabriel Berca au demisionat la începutul acestei săptămîni din echipa preşedintelui, decretele de eliberare din funcţie fiind semnate de preşedintele Traian Băsescu marţi, 28 ianuarie. Miercuri, Curtea de Apel Bucureşti a respins contestaţiile mai multor partide la decizia favorabilă dată de Tribunalul Bucureşti în toamna lui 2013 privind înscrierea oficială a Partidului Mişcarea Populară şi a dispus înregistrarea PMP în Registrul partidelor. Coincidenţa dintre demisia în bloc a consilierilor preşedintelui şi înregistrarea juridică a PMP nu poate trece neobservată.

Nu este un secret pentru nimeni că foştii consilieri prezidenţiali se vor înscrie în PMP. Daniel Funeriu a fost primul care a anunţat pe pagina sa de Facebook că se va înscrie în Partidul Mişcarea Populară "pentru a-l creşte şi a-l face puternic." Funeriu a mai făcut public şi faptul că va cere colegilor încrederea pentru a reprezenta partidul în Parlamentul European. Lista candidaţilor PMP pentru alegerile europarlamentare va fi desigur generoasă, însă audienţa redusă din momentul de faţă a partidului nu dă prea mari şanse reprezentării acestuia în Parlamentul European. Daniel Funeriu, Adrian Papahagi, Teodor Baconschi sînt personalităţi publice care ar putea împrospăta reprezentarea României în legislativul european, numai că proba de foc pe care ar trebui să o treacă este convingerea electoratului.

În Programul partidului scrie că acesta s-a născut "pentru a oferi un vehicul politic clasei mijlocii din România." Dar la noi această categorie este pe de o parte redusă ca pondere, cu m ult sub media europeană, iar pe de altă parte fie nu participă la vot, fie votează stînga din interese conjuncturale, în afara oricăror convingeri ideologice. Clasa de mijloc, atîta cîtă este, prezintă o imagine eterogenă în care veniturile, profesiile, gradul de cultură civică şi politică se amestecă într-un conglomerat pe care nici un partid de dreapta nu şi-l poate asuma în realitate ca public-ţintă.

Unul din obiectivele PMP este reducerea impozitelor şi a nivelului contribuţiilor sociale tocmai pentru a veni în întîmpinarea clasei de mijloc. Guvernul Ponta a introdus peste 30 de noi taxe şi impozite. Am convingerea că nu puţini din clasa de mijloc vor vota la viitoarele alegeri tot PSD şi PNL, iar nu PMP, FC sau PDL.

Într-un comunicat transmis după înscrierea Partidului Mişcarea Populară în Registrul partidelor se arată: "Ne reafirmăm acum ca fiind un altfel de partid, care îşi propune o altă cultură politică, ca alternativă la actuala lipsă de viziune din spaţiul politic. Îi aşteptăm lîngă noi pe toţi românii de bună credinţă, vrednici şi cinstiţi să ni se alăture în lupta noastră ca partid al clasei de mijloc, în slujba binelui comun."

În momentul de faţă PMP îşi caută electoratul, pe care încă nu îl are. Teoretic, l-a identificat în rîndul clasei mijlocii, căreia programatic i se adresează de fiecare dată cînd liderii săi se exprimă public. Dar clasa noastră de mijloc este, cum spuneam mai sus, un conglomerat care nu se identifică într-un corp electoral compact, cu interese comune şi convingeri ideologice bine determinate.

Nucleul partidului se va întări desigur prin consilierii plecaţi de la Cotroceni şi prin adversarii lui Vasile Blaga care vor părăsi PDL şi se vor înscrie şi ei în partidul prezidenţial. Dar toate aceste mişcări şi repoziţionări nu sînt convingătoare pentru electoratul absent pe care PMP doreşte să îl cîştige. Singurul electorat sigur pe care îl are în momentul de faţă Partidul Mişcarea Populară este o parte din electoratul care i-a rămas fidel lui Traian Băsescu. Abia de aici încolo partidul va putea sau nu să meargă pe propriile picioare.