1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Moldova este un stat captiv, cu instituții în comă

Vitalie Călugăreanu, DW-Chişinău22 mai 2015

Fostul ministru de Finanțe al Republicii Moldova, Veaceslav Negruța, a deconspirat, în cadrul unei emisiuni televizate, o schemă de furt major din rezervele valutare ale statului, prin intermediul a trei bănci comerciale

https://p.dw.com/p/1FU8g
Imagine: Fotolia/ia_64

Mai grav, Negruța a lăsat să se înțeleagă că la ora actuală s-ar mai fura încă 10,5 miliarde de lei moldovenești din rezervele Băncii Naționale a Moldovei (BNM), după aceeași schemă, de către aceleași persoane, prin intermediul a două hotărâri secrete ale Guvernului actual.

CNA implicat în „scenariul tăcerii”

Fostul oficial moldovean a spus că în 2013, când s-a întreprins prima tentativă de jefuire a rezervelor valutare ale BNM, el a înștiințat toate instituțiile statului, inclusiv Consiliul Suprem de Securitate, Procuratura Generală, Serviciul de Informații și Securitate și Guvernul. „Am avut impresia că toți s-au înțeles să nu intervină. (…) Procurorul general nu a intervenit deși a avut la dispoziție, încă din 2012, suficientă informație pentru a interveni în cazul jafului de la Banca de Economii a Moldovei (BEM). Directorul Centrului Național Anticorupție este parte din scenariul tăcerii – o tăcere extrem de periculoasă. Guvernatorul BNM are cea mai mare povară de responsabilitate, pentru că este regulatorul sistemului bancar. A avut toată informația la zi despre toate tranzacțiile care s-au făcut, în special în perioada 2014-2015, între bănci și în afara băncilor, în afara țării, inclusiv în companii offshore și cu rezidență juridică șubredă. Guvernatorul poartă răspundere inclusiv pentru legalizarea tranzacției de cedare a 18,5% din pachetul BEM către 4 companii suspecte pe 27 aprilie 2012. Acela a fost punctul de pornire al scenariului de devalizare a statului”, a menționat Veaceslav Negruța.

El a precizat că a demisionat din funcția de ministru pe 27 iunie 2013, deoarece i s-a cerut să încuviințeze cedarea benevolă a pachetului de control de 56% al BEM: „În aceeași seară am anunțat colegii din PLDM, în prezența a 30 de persoane, că a doua zi dimineață îmi dau demisia. Am solicitat, inclusiv public, convocarea Consiliului Suprem de Securitate. Mai târziu, am solicitat audiență la șeful statului ca să-i explic tot ce se întâmplă la BEM. Au fost discuții cu 2 consilieri prezidențiali. Unul din ei, care a fost mai insistent în a-l informa pe președinte, a fost contactat imediat de niște ofițeri CNA care l-au amenințat cu dosar penal. Celălalt consilier a fost „spălat” (atacat – n.n.) public nemeritat. Acești oameni există și, când vor considera necesar, vor ieși și vor spune lucrurilor pe nume. Mai sunt alte exemple: În luna mai 2013, la Ministerul Finanțelor s-a încercat de două ori ruperea ușii secției „Secret”. În comunicarea mea cu alte instituții a existat un singur subiect secret – Banca de Economii. Bănuiesc că s-a încercat lichidarea corespondenței pe care am avut-o cu instituțiile statului. I-am chemat atunci pe cei de la Serviciul de Informații și Securitate (SIS) care au documentat cazurile”, a dezvăluit fostul ministru al Finanțelor.

Moldawien Veaceslav Negruta ehemaliger Finanzminister
Veaceslav NegruțaImagine: Constantin Grigorita

Veaceslav Negruța: „Ofițeri sub acoperire au înregistrat tot”

El susține că cea mai mare parte a ilegalității „a fost înregistrată” de SIS și de un judecător judiciar, dar multe date au dispărut: „Când a avut loc Adunarea Generală (a BEM – n.n.) pe 12 aprilie 2013 și a doua zi - pe 13 aprilie 2013, când era în toi atacul asupra pachetului de 18,5% ale BEM, clădirea Sindicatelor, unde avea loc acel show, a fost înconjurată de oameni dubioși care au venit cu mașini cu plăcuțe ucrainene de înmatriculare, iar în dimineața acelei zile mașinile se tot roteau în jurul Ministerului Finanțelor. Am solicitat la acea adunare, pe 13 aprilie, ajutor serviciilor, inclusiv Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției (actualmente CNA – n.n.) și SIS. Au venit ofițeri sub acoperire care au înregistrat tot ce s-a întâmplat la acea ședință. Victor Berlinschi a condus ședința. Am solicitat Ministerului Justiției să trimită un executor judiciar care să fixeze lucrurile. A venit și chiar a făcut și un raport. Toate acestea au dispărut! (…) Cele 4 companii rusești, care au împărțit pachetul de 18,5% al BEM în 2012, au fost reprezentate în Consiliul de Administrație, începând cu data de 12 aprilie 2013, de același Victor Berlinschi. Este un nume sonor în Republica Moldova – e fost deputat. Până acum o lună m-am tot întrebat de ce BNM a luat decizii proaste și ilegale atunci, în 2012? Acum pot să vă spun de ce… Victor Berlinshi este unchiul familiei Drăguțanu (Dorin Drăguțanu este guvernatorul BNM – n.n.). Așa că nu întâmplător anume el a fost cel care pe 7 aprilie 2012 a avut o întrevedere cu conducerea țării și cu conducerea sistemului judecătoresc la care s-au discutat anumite aspecte ce țin de activitatea BEM. Peste 5 zile, Berlinschi devenise membru în Consiliul de Administrare, iar deja în 13 aprilie organizase Adunarea Generală la inițiativa minoritarilor (a celor 4 companii rusești – n.n.). Pe 26 aprilie 2012, am venit în Parlament și am vorbit despre aceste lucruri deschis și tare. Nimeni nu m-a auzit! Pe 27 iunie, am informat despre abuzurile comise de Consiliul Suprem de Securitate, iar peste o lună, în iulie, m-am ales cu dosar penal împotriva mea”, a menționat Veaceslav Negruța.

Săptămâna aceasta, Negruța a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru punerea în aplicare, în calitate de ministru al Finanțelor, a unei decizii judecătorești de acordare a compensațiilor pentru un presupus prejudiciu cauzat unui fost deputat. Lui Negruța i se reproșează faptul că nu a atacat hotărârea instanței.

Gaură de miliarde creată artificial, pentru a pompa bani din rezervele valutare ale BNM

În cadrul interviului televizat, Negruța a tălmăcit un detaliu important din raportul detectivilor americani de la compania „Kroll” care au investigat furtul a 1 miliard de dolari din sistemul bancar al Moldovei – un detaliu care dovedește că gaura financiară imensă a fost creată cu bună știință și cu rea intenție: „În raportul „Kroll” apare constatarea că „Victoriabank”, „Modinconbank” și „Moldova-Agroindbank” au plasat depozite la Banca de Economii exact în zilele când Guvernul decidea în secret garantarea creditelor oferite de BNM pentru „salvarea” BEM, „Băncii Sociale” și „Unibank”. Spuneți-mi, vă rog, care manager de bancă ar plasa depozite într-o bancă cu probleme vizibile mari? Evident că acei care știau că va fi acordat ajutorul de 9,5 miliarde de lei de la BNM. De ce? Ca să profite și ei, prin anumite extrageri de lichidități și mijloace, prin intermediul BEM, din rezervele valutare. Atunci se pompau bani de la BNM, ca ulterior toată povara să fie pusă pe seama Guvernului, adică pe seama cetățenilor. Iată sensul acelei decizii secrete a Guvernului – o decizie care, vedem, nu era secretă pentru anumite cercuri! Mai mult, acele cercuri au creat acel coridor de stoarcere a banilor din rezervele Băncii Naționale. În înțelegerea mea, extragerea (miliardului furat – n.n.) nu a fost din acele trei bănci (BEM, „Banca Socială” și „Unibank” – n.n.), ci din BNM, sub acoperirea unor inginerii financiare care au umflat sumele, motivând, chipurile, că băncile sunt în dificultate. Deci banii au fost, de fapt, extrași din BNM”, a dezvăluit Negruța. „Debandada care a început la BEM în iunie 2014, şi care a culminat cu acele decizii și pompări de mijloace în noiembrie-decembrie 2014, mă fac să cred că scopul a fost de a stoarce bani din rezervele BNM, probabil, pentru a achita anumite obligațiuni față de anumiți investitori din Rusia, iar o parte din bani, bănuiesc, au fost scoși în offshore ca ulterior să revină în Moldova în formă de investiții străine pentru procurarea unor active”, a precizat fostul oficial.

Acum se fură alte 10,5 miliarde de lei!

El a atenționat opinia publică asupra faptului că în timp ce în societate se discută frenetic despre miliardul de dolari furat la sfârșitul lui 2014, după aceeași schemă, acum, din rezervele BNM se pare că sunt scoase alte 10,5 miliarde de lei moldovenești (1 Euro = 20 lei). Presa a scris că guvernul actual ar mai fi garantat, prin hotărâri secretizate, alte două credite oferite de BNM celor trei bănci în derivă – unul de 6 miliarde și altul de 4,5 miliarde de lei. Negruța a cerut public ca „Guvernul Gaburici” să-și desecretizeze aceste două hotărâri: „Argumentul lor (invocat de ex-premierul Iurie Leancă și de actualul premier Chiril Gaburici) privind grija ca deponenții să nu aibă de suferit nu ține, pentru că suma totală a depozitelor persoanelor fizice este net inferioară acelor sume care au fost pompate din rezervele valutare prin aceste bănci. Deci, banii s-au folosit în altă parte - presupun că o parte pe piața valutară, iar altă parte din bani a fost scoasă din țară”, a subliniat Negruța.

Potrivit lui, în spatele persoanelor care figurează oficial ca suspecți în dosarele de devalizare a statului stau funcționari de prim-rang din conducerea Republicii Moldova.

Întrebat dacă „regizorii” schemei frauduloase sunt Vlad Plahotniuc (finanțatorul Partidului Democrat – parte a alianței minoritare de guvernare), Vlad Filat (liderul Partidului Liberal-Democrat – parte a alianței minoritare de guvernare) și Veaceslav Platon (ex-deputat moldovean, controversat om de afaceri stabilit în Rusia), Veaceslav Negruța a răspuns: „Acestea sunt persoane care au o doză mare de participare la aceasta”.