1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

UE - Greu cu distribuirea refugiaţilor

Bernd Riegert, Claudia Ştefan11 decembrie 2014

Numărul refugiaţilor creşte, reclamă Naţiunile Unite. Uniunea Europeană încearcă să ţină sub control situaţia, însă îi lipseşte reţeta ideală. Mărul discordiei la Bruxelles: distribuirea cotelor de solicitanţi de azil.

https://p.dw.com/p/1E2h3
Imagine: DW/B. Riegert

În privinţa numărului mare de refugiaţi care au luat drumul Europei pe mare anul acesta, Uniunea Europeană şi Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite (UNCHR) sunt întru totul de acord. Când se referă la cele peste 200.000 de ambarcaţiuni cu refugiaţi şi la cele aproximativ 3400 de persoane care şi-au pierdut viaţa, UE vorbeşte despre o catastrofă.

La reuniunea miniştrilor europeni de interne, ministrul federal Thomas de Maiziere şi omologii săi au căzut de acord: lucrurile nu pot rămâne aşa. "Nu vrem ca oamenii să moară pe drum, în deşert sau pe mare, însă aşa pare să se întâmple acum. Nu vrem ca infractorii să facă profituri de pe urma acestui aflux de refugiaţi."

Se estimează că, într-un singur an, călăuzele câştigă patru până la cinci miliarde de euro. "E foarte important să asigurăm căi legale de sosire în Europa, nu numai să punem capăt traficului de persoane", a conchis ministrul german. Numărul refugiaţilor a crescut mai ales pe fondul conflictului din Siria şi al destrămării statului libian.

Mai mulţi refugiaţi sirieni?

Ce e de făcut? Statele membre ale UE caută răspunsul la întrebare de câţiva ani buni. Miezul problemei: distribuirea refugiaţilor. Deocamdată regula spune că refugiatul este gădzuit de către ţara prin care a pătruns în spaţiul comunitar. În aceste condiţii, Italia şi Grecia - ţări în care ajung cele mai multe bărci cu imigranţi - sunt suprasolicitate.

UE distinge două categorii de migranţi: refugiaţii, deocamdată mai ales cei din Siria, trimişi de către UNCHR în Uniunea Europeană şi solicitanţii de azil care au pătruns în Europa pe căi legale şi ilegale.

Italien Flüchtlinge aus Palästina und Syrien 07.08.2014
Refugiati din Siria si PalestinaImagine: picture alliance/ROPI

Cele 28 de state membre intenţionează să preia aproximativ 30.000 de sirieni, însă distribuirea acestora generează discuţii.

Ţările est-europene nu iau aproape niciunul. Statele sudice, Portugalia sau Spania, nu prea au tragere de inimă s-o facă. La recenta conferinţă a miniştrilor de interne europeni, nimeni nu s-a grăbit să-şi ia angajamente. Prin comparaţie: Turcia adăposteşte aproximativ un milion de refugiaţi sirieni.

Stabilirea contingentelor de refugiaţi

Din acest motiv, Comisia Europeană încearcă să impună cote raportat la populaţia şi puterea economică a statelor membre - a anunţat comisarul european în domeniu, Dimitris Avramopoulos. "Nu se poate ca ţările care preiau cei mai mulţi refugiaţi să primească şi cei mai mulţi solicitanţi de azil. În prezent suntem pe cale de a înainta un proiect care include toate statele membre. Planul prevede o distribuire echilibrată a refugiaţilor în întreaga UE.

Refugiaţii reprezintă doar o mică parte din migranţii ajunşi în Europa. Marea parte se compune din solicitanţi de azil sau imigranţi ilegali. De un an încoace, prin operaţiunea italiană "Mare Nostrum", în Mediterana au fost "pescuite" multe ambarcaţiuni cu migranţi. Sub comanda amiralului Filippo Maria Foffi, forţele marine au întâmpinat între 100 şi 120.000 de persoane. Cca. 3400 de oameni au pierit în Mediterana. Probabil numărul acestora este mult mai mare, a afirmat la Bruxelles amiralul Foffi. Eforturile patrulelor "Mare Nostrum" de a salva cât mai multe vieţi a încurajat periculoasa călătorie spre Europa - a criticat, printre alţii, Thomas de Maiziere."

Lampedusa Triton Patrouillenschiff Viana do Castelo
Lampedusa, operatiunea "Triton"Imagine: DW/B. Riegert

Totodată, Mare Nostrum a uşurat şi afacerea călăuzelor care, pentru un loc în barcă, încasează şi până la 5000 de dolari americani. În aceste condiţii, UE a fost de acord ca Italia să pună capăt misiunii.

Din luna noiembrie, în apele Italiei, este activă agenţia europeană "Frontex". Principala misiune a operaţiunii "Triton" nu este de a salva vieţi, ci de a asigura paza frontierelor. Desigur, şi "Triton" intervine în caz de urgenţă - subliniază purtătoarea de cuvânt a agenţiei, Izabella Cooper. Numai în prima săptămână de activitate, Triton a cules din mare peste 8000 de bărci cu refugiaţi.

"Mai rău ca negoţul cu sclavi"

Amiralul Filippo Maria Foffi este de părere că numărul migranţilor ar fi crescut şi fără existenţa operaţiunii "Mare Nostrum". Crizele declanşate în jurul Europei ar fi dus oricum la acelaşi aflux de străini. Marea sa problemă sunt, însă, bandele de traficanţi de persoane care acţionează mai ales în Libia.

"Ce se întâmplă acolo e mai rău ca negoţul cu sclavi", a afirmat Foffi la Bruxelles. Pentru a-şi putea încasa banii, negustorul de sclavi măcar are interesul ca "marfa" să ajungă sănătoasă la noul proprietar. În cazul migranţilor e diferit. Viaţa lor nu mai preţuieşte nimic. Traficanţii nu vor decât să scape de ei. Poate tocmai de aceea sunt trimşi în bărci putrede spre Europa.

Centru pentru refugiaţi în afara Europei?

Pentru şefii Internelor din Uniunea Europeană, posibilitatea legală de a sosi în Europa, pentru refugiaţi şi solicitanţi de azil - cum cere organizaţia ProAsyl - iese din discuţie.

Grenzen in Europa
Imagine: picture-alliance/ZB

"Eu i-aş primi pe toţi, dar sub aspect politic nu e posibil", a afirmat un diplomat european. Şi-aşa, în plan intern, multe ţări din comunitate se confruntă cu xenofobia. În Germania, dublarea sau triplarea numărului de refugiaţi n-ar fi de dorit - spune ministrul Thomas de Maiziere. El şi alţi colegi europeni susţin înfiinţarea unor centre pentru refugiaţi în ţări terţe din nordul Africii care i-ar putea găzdui pe refugiaţi şi în care s-ar putea desfăşura procedurile de înregistrare.

"Scopul nostru este să găsim o soluţie cu ţările din afara Uniunii. Vom face tot posibilul să-i protejăm pe aceşti oameni încă din ţările terţe" - a declarat, la rândul său, comisarul european Dimitri Avramopoulos. Nu e limpede cum ar putea fi transpusă în practică ideea, a admis de Maiziere. Centrele, aspru criticate de către ONG-uri, ar putea facilita accesul legal în Europa, crede ministrul federal de Interne.

Negocierile cu ţările de origine ale migranţilor şi cu ţările terţe vor dura ani de zile, apreciază reprezentanţii UE. În acest timp, rămâne valabil apelul către statele membre de a prelua ceva mai mulţi refugiaţi. "Dacă dorim să schimbăm ceva, bunele intenţii ar trebui să se transforme în fapte concrete şi toate statele să primească un număr rezonabil de refugiaţi" a conchis comisarul european pentru Migraţie şi Afaceri Interne, Dimitris Avramopoulos.