1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

UE și politica sancțiunilor mărunte

Bernd Riegert/Ovidiu Suciu25 iulie 2014

Șefa diplomației europene Catherine Ashton anunțase noi posibile sancțiuni economice aspre împotriva Rusiei. Nu s-a luat însă nicio decizie în acest sens. Blocul comunitar aplică în continuare politica pașilor mărunți.

https://p.dw.com/p/1Cihc
Imagine: picture alliance/chromorange

Este tot mai greu de explicat și de înțeles poticneala UE în hotărârea unor sancțiuni mai serioase împotriva Rusiei. Responsabila pentru politică externă a blocului comunitar Catherine Ashton anunțase în urmă cu câteva zile că statele membre vor decide înăsprirea sancțiunilor la adresa Moscovei. După reuniunile de la Bruxelles de joi, nu s-a anunțat însă nicio decizie, ba mai mult s-a spus chiar că erau programate oricum doar consultări și nu luarea de hotărâri.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Jonathan Todd, a declarat că discuțiile pe această temă vor continua săptămâna viitoare, tot la nivel de ambasadori ai țărilor membre. Doar când cele 28 de capitale vor ajunge la un acord se va trece la chestiuni concrete, ceea ce va mai dura, după cum a estimat Jonathan Todd: "De îndată ce liderii celor 28 vor decide în Consiliul European ce doresc să facă în continuare, Comisia va face propuneri ce vor fi aprobate ulterior de țările membre."

În plus, tot liderii celor 28 vor decide dacă pentru stabilirea de noi sancțiuni este nevoie de un nou summit european. Diplomații europeni cred că toate acestea înseamnă că vor mai trece probabil două săptămâni până când UE va anunța ceva concret pe această temă. Până atunci, Rusia ar avea timp să îndeplinească unele solicitări ale Vestului, cum ar fi închiderea granițelor sale cu teritoriile separatiste din Ucraina.

Piețe financiare, înaltă tehnologie, arme

Dar despre ce sancțiuni suplimentare la adresa Moscovei ar fi vorba? Comisia Europeană a pregătit o listă cu sancțiuni care ar afecta diverse domenii ale economiei ruse. Printre acestea: un embargo la exporturile europene de armament, limitarea accesului Rusiei pe piețele internaționale de capital, reducerea exporturilor de înaltă tehnologie, inclusiv a așa-numitelor produse Dual-Use, care pot fi utilizate atât cu scop militar, cât și civil. De exemplu, anumite tipuri de camioane, folosite pentru transporturi normale, dar și pentru armament.

Conținutul exact al listei nu va fi însă dat publicității. Statele membre fac acum eforturi să împartă echitabil între ele pagubele economice generate de aceste sancțiuni companiilor europene și să calculeze efectele unor măsuri similare ale Moscovei.

Exporturile totale de bunuri și servicii europene în Rusia se ridică anual la 120 de miliarde de euro. Germania este responsabilă pentru 36 de miliarde din acest total. Între 250.000 și 300.000 de locuri de muncă europene ar depinde direct de afacerile cu Rusia, potrivit estimărilor asociațiilor economice europene.

Afacerile cu Rusia, în scădere

Economia germană ar fi pierdut deja patru miliarde de euro după sancțiunile aplicate de UE împotriva anumitor persoane și firme din Rusia, apreciază vicepreședintele Camerei de Comerț și Industrie a Germaniei, Volker Treier. Comenzile din Rusia sunt de asemenea în scădere. Moscova va fi afectată în special de noi sancțiuni în domeniul financiar, crede Treier: "Merită încercată limitarea fluxului de capital financiar internațional în economia rusă, prin intermediul piețelor financiare. Așa s-ar aplica sancțiuni dure, de impact, care ar putea mișca ceva la nivel politic." Treier se îndoiește însă că Vladimir Putin se va lăsa influențat de astfel de sancțiuni.

UE a acuzat repetat Rusia că nu face destul pentru a detensiona conflictul din Ucraina, în special după doborârea unui avion de pasageri în estul Ucrainei, incident soldat cu aproape 300 de victime. Și cancelara Angela Merkel a părut în ultimele zile să-și fi pierdut răbdarea cu Rusia.

Potrivit unor relatări de presă neconfirmate, pe lista cu sancțiuni europene s-ar afla nu doar două bănci rusești controlate parțial de stat, ci o întreagă serie de instituții financiare din Rusia. Acestea nu vor mai avea dreptul în curând să se alimenteze cu capital de pe piețele europene, de exemplu la Londra sau Frankfurt pe Main. Nu se știe încă dacă vor fi afectate depozitele rusești din insulele britanice și Cipru, care se ridică împreună la peste 70 de miliarde de euro.

Au fost extinse de asemenea sancțiunile împotriva persoanelor private și a firmelor considerate responsabile pentru întreținerea și finanțarea conflictului din Ucraina. Companiile europene nu au voie să facă afaceri cu astfel de firme aflate pe lista elaborată de Bruxelles. Nu se știe dacă măsurile îi afectează direct pe apropiații lui Putin.

UE ar fi decisă să-și sincronizeze sancțiunile cu cele impuse de SUA.