1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

UE încheie un acord climatic

Bernd Riegert/Petre M. Iancu24 octombrie 2014

Până la urmă, după zece ore de tratative, pe liderii europeni i-a ajuns oboseala, cum s-a întâmplat de atâtea ori la summiturile UE.

https://p.dw.com/p/1Dbc0
Imagine: Carl Court/Getty Images

Diplomaţii care urmăriseră negocierile pe teme climatice ale şefilor de stat şi de guvern reuniţi în Sala Consiliului European au relatat că, după câteva runde de tratative, s-a impus voinţa aplanării litigiului purtat, timp de luni de zile, cu privire la obiectivele de mediu şi dorinţa de a se demonstra opiniei publice europene capacitate de acţiune.

Din toate acestea a rezultat un compromis complex. Liderul în exerciţiu al Consiliului, Herman van Rompuy, s-a bucurat să-şi poată încheia cei 5 ani de mandat cu un acord deschizător de drumuri. El a rezumat elementele de bază ale înţelegerii convenite la şedinţa maraton. E vorba de reducerea, până în anul 2030, cu 40 la sută sub nivelul anului 1990 a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), de atingere a unei cote parte de energie regenerabilă de 27 %, precum şi a unei eficienţe energetice sporite cu, de asemenea, 27 de procente. "N-a fost uşor", a spus Van Rompuy, "dar e vorba de un acord ambiţios, echitabil şi eficient din punct de vedere al costurilor".

Polonia a impus excepţii

Premierul polonez Ewa Kopaczk a preluat un rol cheie la acest summit. Ajunsă de câteva săptămâni la cârma guvernului de la Varşovia, Kopaczk a ameninţat că se va opune prin veto ţintelor de mediu. Ea s-a arătat de acord cu reducerea cu 40 la sută, până în 2030, a emisiilor de gaze dăunătoare climei. Dar cota parte de 30 la sută energii regenerabile i s-a părut prea mult. De asemenea, şefa guvernului polonez a insistat să se rămână sub pragul de 30 la sută în domeniul utilizării mai eficiente a resurselor energetice. Prioritatea ei a constituit-o însă menţinerea în funcţiune a termocentralelor ei şi modernizarea lor cu ajutoare în valoare de miliarde, din alte state ale UE. Polonia îşi obţine 90 la sută din energie pe bază de cărbune.

Cancelarul federal Angela Merkel şi preşedintele Franţei, Francois Hllande, au negociat în cerc restrâns cu Ewa Kopacz şi au sfârşit prin a-i acorda nişte concesii sub formă de ajutoare ce depăşesc excepţiile şi subvenţiile ce urmează să fie acordate în comerţul cu drepturi de emisie. Fiecare din cele 28 de state membre trebuie să contribuie cu o cotă proprie la reducerile de 40 la sută a emisiilor de gaze cu efect de seră, în funcţie de starea şi productivitatea sectorului energetic propriu. Noile membre al UE din răsărit vor fi mai puţin împovărate decât cele din vest.

Marea Britanie opune rezistenţă obiectivelor obligatorii

În vest, premierul britanic David Cameron a impus o revendicare suplimentară. Şeful guvernului de la Londra a insistat ca o parte a obiectivelor de mediu să nu fie obligatorie juridic. Fiecare ţară urmează să decidă ea însăşi ce energii foloseşte şi cîtă protecţie climatică se va putea obţine prin economisirea de curent, gaze şi petrol.

Statele care, precum Suedia, militaseră în favoarea unor ţinte mai ambiţioase şi obligatorii au înghiţit găluşca, pentru a nu rata încheierea unui compromis, a afirmat, după şedinţă, un diplomat european. Subtilităţile acordului politic vor trebui să fie negociate. Rămâne, simultan, metamorfozarea lui juridică, în dreptul european. În plus, liderii statelor UE au convenit să-şi dezvolte reţeaua energetică transfrontalieră de gaze şi curent.

De la Kyoto la Paris

Preşedintele Franţei, Francois Hollande, declarase în debutul şedinţei că Europa trebuie să fie un exemplu pentru alte regiuni ale lumii, situate în urmă în domeniul protecţiei climatice. "Trebuie să-i convingem pe americani şi pe chinezi". SUA şi China sunt cei mai mari emiţători de gaze dăunătoare climei de pe glob. Potrivit Comisiei Europene, Europa emite doar zece la sută din gazele cu efect de seră.

Miza lui Hollande e un succes la Convenţia ONU asupra climei care se va desfăşura în 2015 la Paris. Ar urma să se negocieze acolo un nou tratat asupra climei, care să înlocuiască protocolul, azi cam ciuruit, de la Kyoto, din 1997. SUA n-au ratificat niciodată "Protocolul de la Kyoto", care stipulează o reducere a emisiilor de gaze dăunătoare cu 20 la sută în raport cu 1990. China a aderat la acest protocol abia după îndelungi ezitări. "Graţie hotărârii noastre rămânem în fruntea mişcării", s-a felicitat preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso.

Ecologiştii au criticat ţintele pe mediu

Parlamentul European le cere şefilor de stat şi de guvern să transforme ţintele în obiective obligatorii. Or, şefa grupului parlamentar ecologist din PE, Rebecca Harms, s-a plâns într-o discuţie cu Deutsche Welle de îndepărtarea progresivă a statelor membre de obiective mai ambiţioase şi obligatorii. Am avea, potrivit ei, un program european atât de slab, încât s-ar fi ajuns la evidenta abandonare a ţelului limitării la 2 grade a încălzirii globale, a regretat ea.

Conservatorii vor reconcilierea ecologiei şi industriei

Reprezentanţii unor branşe industriale, precum cei ai industriei oţelului, se tem că obiectivele ecologice prea ambiţioase ar putea aduce prejudicii competitivităpţii lor pe plan global. În această eventualitate, s-ar produce un exod al întreprinderilor din domeniu. Şeful grupului creştin-democrat din PE, Manfred Weber, a revendicat adoptarea unor poziţii care să ţină seama de doleanţele economiei. El a pledat în favoarea unei dezbateri europene care să conducă la o reconciliere a obiectivelor economice şi climatice. Argumente similare au avansat, la şapte ani de la izbuncirea crizei, şi mulţi lideri ai statelor din UE. Unele organizaţii ecologice afirmă însă, dimpotrivă, că tocmai investiţiile în protecţia mediului ar asigura crearea de locuri de muncă şi poziţii bune pe piaţa globală a exporturilor. La rândul ei, Comisia Europeană crede că sporirea măsurilor de protecţie a climei ar putea crea 1,5 milioane de locuri de muncă.