"Turcia urmăreşte să obţină un preţ politic bun"

Andre Bank este expert în chestiuni privind Orientul Apropiat şi Turcia, în cadrul Institutului GIGA. Aria de activitate a acestuia cuprinde conflictele regionale şi formele de guvernământ din Orientul Apropiat. Specialistul a stat de vorbă cu DW în contextul discuţiilor pe marginea refuzului Turciei de a-i sprijini pe kurzi în lupta acestora cu jihadiştii grupării "Statul Islamic".

DW: Domnule Bank, Turcia s-a contrazis în răspunsurile oferite Statelor Unite. Pe de-o parte, Ankara anunţă că pune la dispoziţia aliaţilor baza militară Incirlik, în lupta acestora cu SI. Până la urmă, Turcia sprijină sau nu NATO?

Andre Bank: Turcia a răspuns pozitiv solicitărilor Alianţei în sensul în care permite, în acest moment, oficial, instruirea opoziţiei siriene pe teritoriul ei. Discuţiile privind modul de utilizare al bazelor militare turceşti, nu s-au încheiat. Cred că, din punct de vedere politic, prioritatea Turciei este să obţină un preţ bun pentru sprijinul pe care îl acordă. Fapt este că folosirea bazelor turceşti ar simplifica substanţial raidurile aeriene pentru americani şi partenerii din Golf, prin faptul că ar reduce distanţele parcurse de avioanele de luptă.

DW: Momentan, baza de la Incirlik poate fi folosită doar în scopuri umanitare şi logistice de Statele Unite. Negocieri ulterioare "au avut loc pe baza solicitărilor deja formulate din partea Turciei", a transmis Ankara. Ce fel de înţelegere credeţi că vrea să obţină Turcia?

AB: Turcia urmăreşte două scopuri în conflictul sirian. În primul rând, doreşte răsturnarea regimului Baschar al-Assad. Din acest motiv, preşedintele Erdogan solicită o abordare fermă, decisivă, referindu-se în principal la o interdicţie de survol, care să nu vizeze doar zona de graniţă cu Turcia, ci întreaga Sirie, fapt care ar afecta masiv aviaţia siriană. În al doilea rând, este vorba despre "capitolul" kurd. Guvernul turc vrea să evite apariţia unui anumit tip de autonomie kurdă în nordul Siriei pe fondul războiului civil care are loc aici, care ar fi "administrată" de PKK, Partidul Muncitorilor din Kurdistan.

DW: Însă preşedintele Erdogan se confruntă cu probleme importante în plan intern. Protestele care au loc în Turcia s-au soldat cu 35 de victime. Cât timp mai poate aplica această politică regimul de la Ankara?

AB: Guvernul este pus în dificultate de kurzi, dar şi de militanţii de stânga, implicaţi activ în proteste. Faptul că PKK are o poziţie hegemonică în Turcia, îi oferă o bază solidă lui Erdogan. Din perspectiva siguranţei şi aparatului de justiţie, nu există, în acest moment, forţe care să se opună politicii lui Erdogan şi premierului Davotoglu.

DW: Se va implica Turcia în ofensiva militară împotriva "Statului Islamic"?

AB: Depinde de cum se va negocia şi de disponibilitatea Statelor Unite, dar şi a statelor din Golf, de a susţine interesele Turciei - îndepărtarea lui Assad şi limitarea influenţei kurde. Turcia se află momentan în expectativă. Dacă s-ar ralia rapid şi consistent strategiei militare împotriva SI, ar creşte pericolul apariţiei de atentate pe teritoriul Turciei. De altfel, Turcia este un important teritoriu de retragere pentru jihadişti, care au simpatizanţi inclusiv în rândurile populaţiei turce.