Ton ponderat în dialogul cu Rusia

Cine a crezut că şefii diplomaţiilor UE vor continua să aibă un ton dur la adresa lui Vladimir Putin şi în cadrul summitului G20 s-au înşelat. Dimpotrivă: noua şefă a diplomaţiei europene, Federica Mogherini a declarat încă de la debutul reuniunii miniştrilor de externe ai UE la Bruxelles, că abordarea europeană în conflictul ucrainean este una pe mai multe fronturi. Desigur, a spus oficialul, se poate discuta despre sancţiuni. Însă, în context, trebuie să se analizeze şi felul în care poate fi refăcut dialogul cu Moscova.

Nu puţini observatori consideră că Federica Mogherini, care a preluat mandatul de şefă a diplomaţiei europene de la Catherine Ashton - care a avut o prezenţă mai degrabă ştearsă - are de rezolvat o sumedenie de lucruri deloc simple. Prin urmare, aşteptările sunt foarte mari.

Ministrul de externe luxemburghez, Jean Asselborn a fost cel care a deschis discuţiile cu omologii lui europeni: "Rusia este o ţară mare şi importantă, care merită respectul nostru". Nu are niciun sens să continuăm amplificarea acestei spirale şi să eşuăm într-un conflict, care nu va putea fi apoi soluţionat, a mai spus oficialul. Vorbele sale l-au uns pe suflet pe ministrul de externe german, Frank-Walter Steinmeier, care anunţase încă de la sfârşitul săptămânii că nu se vor înăspri sancţiunile economice împotriva Rusiei, ci doar va fi extinsă lista persoanelor vizate de interdicţiile de călătorie şi blocarea conturilor. Pe această listă vor apărea şi câţiva lideri ai separatiştilor din estul Ucrainei. Aşadar, UE reacţionează cu precauţie la recentele ofensive ruseşti în Ucraina. "Situaţia s-a înrăutăţit", a admis Steinmeier.

De altfel, oficialul german pare a fi foarte interesat de un dialog calm între cele două părţi implicate în conflict. Diplomaţii europeni trebuie să aibă grijă la ce le iese pe gură în public. Steinmeier a adăugat de asemenea: "nu putem face altceva în afară de a încerca să încurajăm o atenuare a situaţiei".

Simultan, UE doreşte să impună guvernului de la Kiev lucruri deja cunoscute. Este vorba, în primul rând, de stabilizarea politică şi economică a ţării, măsură care va costa miliarde de euro. Aşadar, urmează a fi semnat un pact de creştere economică şi reforme interne, astfel încât banii să nu fie irosiţi pe cheltuieli bugetare aflate în desfăşurare.

"Uniunea Europeană susţine economic Ucraina, dar are multe aşteptări din partea acestei ţării", a precizat ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier. Însă cât de productive sunt presiunile exercitate asupra guvernului de la Kiev în sensul implementării de reforme, în timp ce estul Ucrainei este în continuare măcinat de lupte? "Aceasta este întrebarea esenţială", crede Jan Techau de la Institutul Carnegie Europe. Pârghiile prin care poate acţiona Occidentul nu sunt sancţiunile, ci susţinerea procesului de stabilizare a restului Ucrainei. Acesta este motivul pentru care se fac presiuni asupra guvernului de la Kiev" a declarat analistul.

"Cât de realist este acest scenariu, nu ştie nimeni", adaugă, totuşi, Techau. "Unii susţin că ţara este efectiv ruinată, în vreme ce alţii consideră că Ucraina are nevoie de 15-20 de ani pentru a-şi reveni".

Preşedintele rus speculează deja că balanţa puterii se va înclina spre pro-ruşi, situaţie în care ar pierde toată lumea: poporul ucrainean, Poroşenko şi Vestul.