1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Taţii Germaniei, între tradiţie şi solicitările zilelor noastre

Heiner Kiesel / Vlad Drăghicescu15 ianuarie 2014

În Germania se discută mult despre politici inteligente, menite a împăca mai bine serviciul cu creşterea copilului. Multe din propunerile făcute în acest sens ar putea deveni realitate. Cu rezultate pe termen lung.

https://p.dw.com/p/1AqUi
Imagine: athomass - Fotolia.com

Ministrul federal al Familiei, social-democrata Manuela Schwesig, a propus ca părinţii să lucreze doar 32 de ore pe săptămână. Concomitent, restul banilor pentru aceştia ar urma să fie acoperit de stat.

Deşi s-a lovit de opoziţia cancelarei Angelei Merkel, propunerea doamnei Schwesig a impulsionat dezbaterea despre locurile de muncă "prietenoase" cu familia. În context, ministrul Apărării, Ursula von der Leyen, a venit la rândul ei cu o serie de măsuri în sprijinul familiilor celor care lucrează în Bundeswehr.

Von der Leyen şi Schwesig vor să schimbe cadrul socio-profesional din Germania, astfel încât pe lume să apară mai mulţi copii germani, iar tinerele mame să se poată împărţi mai uşor între serviciu şi creşterea copiilor.

Chiar dacă direcţia unor idei dintre cele propuse este corectă, ele riscă să fie un eşec fără participarea bărbaţilor, care, conform unui studiu sociologic recent, continuă să perceapă în mod tradiţional rolul femeii în societate.

"Nouă din zece taţi lucrează cu normă întreagă, fapt care nu s-a schimbat aproape deloc în ultimii ani", remarcă Thomas Steinbach, redactor-şef adjunct la revista "Eltern" (Părinţii, n.r), în care a apărut studiul. Investigaţia sociologică a relevat că peste jumătate dintre taţi consideră că nu petrec suficient timp cu copiii lor, în timp ce două treimi spun că preferă serviciul cu normă întreagă, în defavoarea variantei "light".

Bundeswehr / Familie / Soldat
Imagine: picture-alliance/dpa

Sociologul Thomas Gesterkamp din Köln este de părere că, în ultimii ani, "imaginea bărbaţilor s-a schimbat, iar mentalitatea de tip 'papă-lapte' a dispărut".

Cercetătorii spun, în schimb, că bărbaţii au căzut în extrema cealaltă - vor să fie cei mai buni, atât în plan profesional, cât şi acasă, în familie. "Cel mai bine ar fi să câştigi 10 000 de euro, iar după-amiaza devreme să fii deja acasă. Cam aceasta este mentalitatea actuală", spune Gesterkamp.

Tocmai de aceea, spune specialistul, într-un final, bărbaţii aleg serviciul şi cariera. "Observăm revenirea la gândirea tradiţionalistă a primului copil, după model arhaic", mai spune sociologul din Köln. O altă problemă în opinia acestuia este şi faptul că taţii îşi iau doar rareori mai mult de două luni concediu pentru creşterea copilului. "Schimbările au nevoie de timp, iar în cele două luni rolul de tată capătă un profil cu totul nou".

Sociologul spune că foarte mulţi taţi germani sunt foarte atenţi să sărbătorească ziua de naştere a copiilor lor şi au mustrări de conştiinţă când nu au timp suficient să ajute în bucătărie. Însă, cu toate acestea, nu sunt dispuşi să muncească mai puţin.

Dacă ideile pe care le au Ursula von der Leyen şi Manuela Schwesig vor deveni realitate, acestea trebuie să ştie din start că rezultatele nu vor apărea imediat.

Bundeswehr soll familienfreundlicher werden
Imagine: picture-alliance/dpa

Este greu de spus în cât timp vor apărea roadele politicilor gândite de acestea, respectiv cât va dura schimbarea modului în care este perceput rolul femeii şi al bărbatului în societate. Gândirea tradiţionalistă este extrem de bine ancorată în mentalul colectiv, astfel încât, la 25 de ani de la reunificare, încă există diferenţe substanţiale de mentalitate între bărbaţii est-germani şi cei din vestul ţării.

În timp ce 65 la sută dintre taţii din vest recunosc că nu fac curăţenie, nu spală vase şi nu gătesc decât foarte rar sau chiar deloc, în estul Germaniei numărul lor nu sare de 44 la sută.

În noile landuri, 39 la sută din taţii intervievaţi consideră că atât ei, cât şi mamele sunt în egală măsură responsabili de creşterea copiilor şi de bunul mers al familiei. În vechile landuri, doar 17 la sută au oferit un răspuns similar.