Grecia - alegeri

Prognoze economice sumbre, avertismente privind falimentul de stat - aceste teme domină disputele dintre putere şi opoziţie, cu câteva zile înaintea alegerilor. Iorgos Zarandopulos urmăreşte îngrijorat ştirile în frizeria sa din nordul Atenei. Este mic întreprinzător şi tânăr cap de familie. Provine din Peloponez şi are nevoie, pentru a se putea descurca, de o situaţie economică şi socială stabilă.

Societatea este polarizată în prezenta campanie electorală mai mult decât oricând în ultimele două decenii. În timp ce premierul conservator Antonis Samaras luptă pentru viitorul său politic şi avertizează asupra riscurilor ieşirii din zona euro în cazul unei schimbări la putere, opoziţia de stânga, dată câştigătoare în toate sondajele, cere război deschis cu creditorii, renegocierea datoriilor statului elen, cu accent pe ştergerea lor totală.

Zarandopulos este foarte afectat de criza economică. La fel ca mulţi alţi eleni, el speră într-o relaxare a politicii de austeritate, mai ales că are de plătit rate la un credit contractat înaintea izbucnirii crizei, pentru modernizarea frizeriei sale. El spune însă că nu-i crede pe politicienii care promit că vor reeşalona peste noapte datoriile statului. "Politicienii noştri sunt treziţi la realitate de îndată ce se deplasează în străinătate. Aşa a păţit şi Samaras. Înainte de victoria sa la urne din 2012, el voia să renegocieze plata datoriilor. Dar a trebuit să facă stânga-împrejur, de îndată ce a fost confruntat cu realitatea", spune Zarandopulos. El îşi doreşte ca politicienii să cadă de acord asupra unei linii comune, indiferent de partidele din care fac parte, în aşa fel încât să poată rezolva prezenta criză.

"Grecia merită o soartă mai bună"

Griji mari îşi face şi Leonidas, un angajat de bancă prosper din Atena, care nu vrea să-şi dea publicităţii numele complet. Aparent, el nu dă doi bani pe retorica radicală de campanie. "Ne aflăm într-o situaţie dificilă şi nu-mi rămâne decât speranţa că alegerile parlamentare vor aduce în sfârşit stabilitate", a spus el. Adăugând: "Nu e vorba, la urma-urmei, numai de mine. Este vorba de copiii mei, cărora le doresc un viitor mai bun. Ţara noastră nu merita să treacă prin aceste vremuri cumplite."

Dar cum ar putea arăta un viitor mai bun pentru Grecia? Politicienii nu prea discută despre asta. Sunt prea preocupaţi să dea vina unii pe alţii pentru şomajul ajuns la cote paroxistice. Dar fac promisiuni. Opoziţia de stânga anunţă renaţionalizarea unor întreprinderi şi companii privatizate, precum şi plăţi sociale de la buget. Premierul Samaras în schimb, insistă asupra unor înlesniri fiscale bine temperate şi a măsurilor menite să stimuleze apetenţa pentru investiţii în rândul întreprinzătorilor.

"Avem nevoie de o politică diferită"

Numeroşi eleni consideră că numai sectorul privat poate înfiinţa locuri de muncă. Evanghelia Alexaki nu este însă de acord cu ei. Ea se numără între cele 595 de femei de serviciu care au fost concediate în septembrie 2013 din Ministerul de Finanţe de la Atena. Din raţiuni de economisire. De atunci, aceste femei, înarmate cu mături şi făraşe, demonstrează aproape zilnic în faţa fostului lor loc de muncă. "Luptăm pentru supravieţuire, concedierea noastră a fost o mare nedreptate. Când omul ajunge la 60 de ani nu-l mai angajează nimeni, dar nici pensie nu primeşte", a declarat această femeie, originară din insula Korfu.

De aceea îşi pune întreaga speranţă în nou-creatul partid de stânga Syriza. "Nu mă tem de viitor. Avem nevoie de o politică diferită. Copiii noştri emigrează în străinătate, ţara noastră este scoasă la vânzare. Nu am văzut până acum niciodată atâţia oameni care scotocesc gunoaiele pentru a găsi ceva de mâncare. Şi care nu mai au acoperiş deasupra capului. Ni s-a promis creştere economică, dar cred că vom muri cu toţii până atunci", a spus cu obidă Alexaki.

Femeile de serviciu concediate au repurtat însă o primă izbândă parţială. În mai 2014, un tribunal din Atena a hotărât reangajarea de urgenţă a 397 dintre ele. Guvernul elen a făcut prompt recurs şi sentinţa este aşteptată cel devreme în luna februarie. Femeile de serviciu speră acum într-o decizie politică, luată de viitorul guvern de stânga dominat de Syriza.