"Sistemele sociale nu vor fi abuzate de români şi bulgari"

Brücker a făcut parte din grupul de sociologi care au prezentat, la 23 decembrie, un amplu raport privind situaţia imigranţilor din Bulgaria şi România.

Deutsche Welle: Domnule Brücker, de ce consideraţi nefondate îngrijorările generate de deschiderea pieţei muncii din Germania pentru români şi bulgari?

Herbert Brücker: Nu este vorba despre extinderea posibilităţii de a primi ajutoare sociale. Din acest punct de vedere, nu se schimbă absolut nimic. Este, mai degrabă, vorba despre noi metode de angajare. Până acum, românii şi bulgarii puteau lucra în Germania fie doar sezonier, fie doar dacă aveau pregătire de specialitate sau diplomă de facultate. Acum însă, piaţa muncii s-a deschis pentru toţi.

Noi credem că vor veni în Germania între 100 000 şi 180 000 de români şi bulgari. Majoritatea covârşitoare a acestora va veni aici pentru a munci, deci va plăti taxe şi impozite. Economia va profita de pe urma acestui lucru.

DW: În ce sens va profita?

HB: Oamenii care vin în Germania să lucreze, cotizează cu precădere la sistemele de pensie şi asigurări, şi nu numai. Astfel, pentru finanţele publice şi pentru statul social, acest lucru înseamnă un câştig net mult mai mare decât suma pe care noi o cheltuim acum cu ajutorul social de tip Hartz IV.

DW: Ce fel de noi tipuri de angajare vor apărea?

HB: În prezent, imigranţii din România şi Bulgaria lucrează ca muncitori sezonieri, în domeniul agricol sau în gastronomie. Avem, de asemenea, mulţi angajaţi români şi bulgari în sistemul de sănătate. În agricultură, afluxul de români şi bulgari va scădea, însă în celelalte domenii va creşte. Foarte căutate vor fi locurile de muncă în construcţii şi industrie.

DW: Cum trăiesc în acest moment românii şi bulgarii în Germania?

HB: Pe de-o parte îi avem pe cei cu calificare înaltă. Peste 20 la sută dintre ei au studii universitare. 18 la sută dintre ei, cu precădere studenţi, se află în curs de obţinere a unei specializări. Asta înseamnă că avem un segment de oameni extrem de bine pregătiţi sau care se pregătesc în Germania şi care apoi, cel mai probabil, vor avea un loc de muncă bun.

Mai avem de asemenea 40 la sută imigranţi fără diplomă de absolvire, ei sunt muncitorii sezonieri. 35 la sută dintre cei care au o meserie lucrează ca specialişti în domeniul asistenţei medicale. Ar trebui să ne păzim de generalizări. Majoritatea covârşitoare a bulgarilor şi românilor plăteşte taxe şi impozite. Avem aşadar de-a face cu o migraţie absolut normală a muncitorilor, nu cu o imigraţie a sărăciei.

DW: Nu va exista, deci, un fenomen de imigraţie a sărăciei?

HB: Ba va exista, însă cei mai mulţi dintre bulgarii şi românii care vor veni în Germania vor fi angajaţi cu acte în regulă.

DW: În zona Ruhr situaţia e dificilă. Credeţi că oamenii ar putea veni aici doar pentru a obţine ajutoarele sociale?

HB: Avem de-a face cu un amestec. 10 la sută dintre bulgari şi români primesc momentan Hartz IV (ajutor social, n.r). Aşadar, ei sunt sub media străinilor care solicită ajutorul social, care este de peste 16 la sută. În rândul germanilor, nivelul este de 7,5 procente. Nu iau în calcul o creştere a acestor cifre. Dimpotrivă, datorită noilor posibilităţi de angajare, ele ar putea scădea. Există şi o categorie de oameni care nu lucrează, dar care primesc ajutor social. Este un fenomen existent cu precădere în anumite oraşe, precum Berlin, Duisburg, Dortmund. Nici Köln nu stă mai bine.

DW: Sunt, aşadar, românii şi bulgarii imigranţi model?

HB: Nu ar fi corect să spunem acest lucru. Bulgarii şi românii au în prezent puţine posibilităţi de angajare. Astfel, posibilitatea de a deveni şomer este redusă. Şomer poate deveni cineva care a avut în trecut un loc de muncă. Există un segment de populaţie care nu primeşte nici ajutor social, dar care nici nu lucrează, iar acesta este de 30 la sută.

DW: Partidul CSU spune că "cine păcăleşte, zboară". Este o abordare corectă?

HB: Avem doar puţine astfel de cazuri, aproximativ 100. Mă refer strict la cazuri dovedite. Asta înseamnă că nu avem de-a face cu un fenomen amplu, ci cu excepţii. S-a vorbit mult şi despre cei care îşi deschid firme pentru ca apoi să primească ajutor. Unii bulgari şi români fac acest lucru, însă, repet, sunt vreo 2000 de persoane. Nu avem de-a face nici cu un alt fenomen mult invocat, respectiv cel privind abuzarea ajutoarelor sociale pentru copii. Doar 8,8 la sută dintre români şi bulgari au solicitat acest ajutor. În rândul populaţiei germane, 11 la sută, iar la nivelul celorlalţi străini, 15 la sută. Conform datelor, nu există niciun indiciu conform căruia se va ajunge la abuzarea sistemelor sociale de către români şi bulgari.