1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Sentimentalismul leneş

Horaţiu Pepine, DW-Bucureşti6 septembrie 2013

Înaintea unui referendum ar fi bine să aibă loc o dezbatere scoasă de sub imperiul emoţiei, care să pună în evidenţă cu claritate consecinţele fiecărei decizii.

https://p.dw.com/p/19d9a
Imagine: Marco Longari/AFP/Getty Images

Consiliul General al Capitalei a aprobat desfăşurarea unui referendum în 6 octombrie privind problema câinilor fără stăpân. Întrebarea este simplă şi fără echivoc: “Sunteţi de acord cu eutanasierea câinilor fără deţinător capturaţi pe domeniul public al municipiului Bucureşti şi neadoptaţi în termenul prevăzut de lege?”

Cea mai simplă variantă pentru primărie ar fi ca un referendum validat să aprobe varianta euthanasierii. Dar dacă referendumul nu va întruni cvorumul de participare? Din acel moment primăria intră în criză, căci va trebui să asume pe cont propriu o decizie sau alta. Ceea ce nu a făcut până acum va trebui să facă de aici înainte. De fapt cele mai multe variante pun primăria în dificultate. Căci dacă referendumul va fi validat, dar se va opune euthanasierii, primăria va trebui din nou să facă mari eforturi de organizare pentru a crea noi adăposturi şi pentru a continua campania de sterilizare. Iată aşadar că în 3 variante din 4 administraţia Bucureştilor se va regăsi exact în punctul de pornire.

Primarul general Sorin Oprescu speră, poate, că va avea noroc şi bucureştenii sub impulsul emoţiei vor vota altfel decât sună previziunile, pronunţându-se în favoarea unei soluţii radicale. Emoţia va acoperi astfel incapacitatea administrativă care se află la situaţia crizei de acum.

Dacă bucureştenii vor manifesta totuşi opinia că uciderea în masă a câinilor este o barbarie, atunci ei vor trebui să fie de acord cu sporirea substanţială a bugetelor destinate acestei probleme. Dacă doreşti să păstrezi câinii în viaţă trebuie să le asiguri condiţii minimale de existenţă. Castrarea câinilor şi abandonarea lor ulterioară pe străzile oraşului nu este deloc o soluţie bună. Bucureştiul a ajuns în ultimii ani un soi de ecosistem în care “vânătorii” de gunoaie trăiesc simbiotic cu populaţia umană.

Iată de ce înaintea referendumului ar fi nimerit să aibă loc totuşi o dezbatere calmă, căci alegătorii vor trebui să ştie exact ce implicaţii au deciziile lor. Sentimentalismul confuz şi leneş care a dominat până acum abordarea problemei s-a vădit o greşeală.