Semnalele Europei

Rusia ameninţă cu mărirea preţurilor la exporturile de gaz cu destinaţia UE - citim pe primele pagini ale multor ziare, între care Frankfurter Allgemeine Zeitung, Die Welt sau Sueddeutsche Zeitung.

Comentariul publicat de cotidianul berlinez Die Welt la această temă se intitulează "Semnalele clare ale Europei". Autorul salută decizia Uniunii Europene de înăsprire a sancţiunilor la adresa Rusiei, evidenţiind, în acest context, trei aspecte: "Mai întâi sancţiunile sunt juste. În al doilea rând, UE arată că Vladimir Putin n-a reuşit s-o scindeze. Iar în al treilea rând, europenii au dovedit că ştiu, la nevoie, de cine aparţin - de occident, o comunitate de valori. Acestea sunt trei semnale care ar putea să-i dea de gândit lui Putin. Europa nu-i permite să destabilizeze Ucraina şi nu acceptă să nu facă nimic în direcţia păcii".

Die Welt mai atrage atenţia că cei 28 de ambasadori UE au reuşit să cadă de acord asupra agravării sancţiunilor contra Moscovei, în pofida intereselor naţionale divergente şi, totodată, că aceste măsuri punitive sunt astfel formulate, încât să poată fi extinse oricând, sau, dimpotrivă, reduse.

Şi săptămânalul Die Zeit tratează subiectul în debutul ediţiei, apreciind însă că "sancţiunile europene nu-şi vor atinge ţelul, deşi sunt juste".

"Din perspectivă economică, sancţiunile sunt lipsite de sens. Ele vor dăuna întreprinderilor şi angajaţilor atât din Rusia cât şi din UE. De pe acum nu mai are nimeni chef să investească pe piaţa rusească, exporturile firmelor germane cu această destinaţie s-au prăbuşit, creşterea economică s-a diminuat. Aşadar sancţiunile, prin care se doreşte aplanarea conflictului din Ucraina, îi afectează şi pe cei total neimplicaţi. E posibil şi ca măsurile adoptate de europeni să nici nu-şi atingă principalele ţeluri. Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, nu va revoca anexarea Crimeei şi îi va sprijini în continuare pe separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei. Sancţiunile vor spori pagubele pricinuite de acest conflict şi nu sunt din cale afară de eficiente" - explică hebdomadarul care apare la Hamburg.

Dar, adaugă Die Zeit, "cu toate acestea, adoptarea lor e justă. Avem de-a face cu un atac asupra unui stat suvern, iar guvernele Europei nu pot accepta aşa ceva. Considerentele de natură economică nu mai au prioritate".

"Săraca Argentină", titrează Die Welt articolul său de fond de astăzi, deplângând situaţia jalnică în care a ajuns din nou statul latino-american, aflat în prag de faliment. La o primă vedere - o situaţie de neînţeles, apreciază autoarea, Hildegard Stausberg. "Ţara are de toate: resurse naturale, suprafeţe agricole din belşug, o populaţie, în majoritate de origine europeană, o climă, în general plăcută, o coastă de mii de kilometri lungime, vecini paşnici de jur împrejur. De fapt premize ideale pentru un stat prosper, căruia să-i revină un rol important în comunitatea internaţională. În loc să fie aşa, perspectivele de viitor ale Argentinei se întunecă iarăşi în mod dramatic. În aceste zile statul argentinian s-ar putea trezi din nou în faliment, o bancrută cu consecinţe imprevizibile".

Responsabil pentru actuala situaţie e aşa-numitul "kirchnerismo", politica mioapă promovată de preşedinta Cristina Kirchner, care a ales calea "succeselor de scurtă durată", ratând viziunile pe termen lung.