Scenariul cel mai probabil

Este destul de neclar ce urmează să se întâmple. Preşedintele a anunţat că va stabili data referendumului abia după ce va fi adoptată legea nouă a referendumului şi după ce va fi adoptată în Parlament Constituţia revizuită. În acelaşi timp însă majoritatea a amânat votul asupra Constituţiei după vacanţa parlamentară. Amânarea aceasta deschide însă calea altor amânări. În opinia USL ar fi impropriu să se adopte o constituţie bicamerală înainatea unui referendum pe această temă. Asistăm aşadar la poziţionări tactice. Fiecare caută să profite de mişcarea celuilalt. Preşedintele de pildă a anunţat că doreşte să profite de reducerea cvorumului la 30%, dar dacă acest lucru nu se va întâmpla cu atât mai bine. Referendumul pentru unicameral riscă să nu fie validat, dar acelaşi risc pândeşte Constituţia revizuită. Aşadar preşedintele câştigă şi într-un caz şi în celălalt.

Orice ar face USL, preşedintele se află în avantaj. Dacă USL amână votul pe Constituţie, preşedintele se poate considera victorios. Cu cât trece timpul cu atât eşecul revizuirii va fi mai aproape. Dacă USL nu amână prea mult votul şi va adopta totuşi Constituţia revizuită în acest an, preşedintele va declanşa referendumul pentru unicameral. După o vară de vacanţă şi fără nicio dezbatere este de prevăzut că cei mai mulţi alegători vor vota pentru desfiinţarea Senatului. Dacă nu vor adopta lupta aceasta cu curaj şi dacă nu vor iniţia o amplă campanie electorală în favoarea bicameralismului, militanţii majorităţii riscă o înfrângere.

După toate aparenţele ei speră pur şi simplu ca lumea să nu vină la referendumul preşedintelui şi să vină, în schimb, în număr mai mare la referendumul pentru aprobarea Constituţiei. Este o tactică riscantă, căci dacă cele două referendumuri se vor succeda la un interval de timp foarte mic, e mai probabil ca absenteismul să crească de la un scrutin la altul şi nu să scadă. Lumea a obosit şi dezaprobă aceste tactici politicianiste. În plus, coabitarea dintre preşedinte şi premier a creat o anumită confuzie, demobilizând pe votanţi. De aceea, e de prevăzut că USL nu va reuşi să aducă la urne la fel de mulţi votanţi ca la referendumul de demitere din vara anului trecut.

Aşadar cele mai multe şanse se află de partea preşedintelui, cu atât mai mult cu cât el se poate declara victorios în două situaţii din trei. Şi dacă unicameralul va fi reconfirmat, şi dacă referendumurile vor fi invalidate, preşedintele poate spune că a blocat proiectul USL.

Dar mai înainte de toate acestea, nu ştim pur şi simplu care vor fi mutările următoare. Nici USL nu ştie, de aceea a amânat votul asupra Constituţiei pentru luna septembrie. Majoritatea dă de înţeles că are nevoie de reflecţie. Preşedintele va muta după mutarea majorităţii. Un anumit deznodământ ar putea fi totuşi prevăzut. După toată frământarea, Constituţia actuală ar putea rămâne în vigoare, căci chiar şi în cazul în care referendumul pentru unicameral va fi validat (cu 30% participare şi 25% voturi favorabile) este greu de crezut că majoritatea actuală va vota o constituţie care desfiinţează Senatul. Pur şi simplu dezbaterea va fi amânată pentru anii care vin.