1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Un nou conflict înghețat în Moldova?

Vitalie Călugăreanu, DW-Chişinău19 martie 2015

Recenta întâlnire Iohannis – Poroșenco a stârnit frisoane la Tiraspol și reacții rusești care vizează sudul Republicii Moldova – Autonomia Găgăuză.

https://p.dw.com/p/1EtIf
Klaus Iohannis şi Petro Poroşenco
Klaus Iohannis şi Petro PoroşencoImagine: Reuters/V. Ogirenko

După întâlnirea avută la Kiev, președinții Klaus Iohannis și Petro Poroșenco au declarat, la conferința de presă, că vor face tot posibilul ca Transnistria să fie reintegrată în Republica Moldova. Presa și administrația separatistă de la Tiraspol a intrat în panică. Așa-zisul „ministru de externe” al autoproclamatei republici transnistrene a interpretat declarația celor doi șefi de stat în felul următor: „Cineva vrea să dezghețe conflictul” transnistrean, lăsând să se înțeleagă că președinții Iohannis și Poroșenco, cu acordul Chișinăului, s-ar fi înțeles să atace Transnistria.

Propagandiștii la datorie

Reieșind din această logică, miercuri seara, postul rusesc de televiziune NTV (retransmis atât la Chișinău, cât și la Tiraspol) a difuzat un reportaj în care reporterul anunța pe un ton alarmist că pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene „unde întotdeauna era liniște, acum militarii se află în alertă maximă”. Apoi, jurnalistul susține că Ucraina s-ar pregăti, „din punct de vedere militar, pentru o intervenție în Transnistria”. Afirmația sa este susținută de un sincron cu un reprezentant al KGB-ului transnistrean (serviciul de securitate al „rmn”) care lansează ideea că „Poroșenko ar vrea să creeze un conflict în Transnistria”, sugerând că rolul Chișinăului ar fi impunerea unei blocade regiunii separatiste. Iar așa-zisul „deputat” transnistrean, Dmitri Soin, care a stat recent, timp de mai multe luni în arest la Kiev, vorbește despre „o uniune trilaterală care are ca scop lichidarea republicii moldovenești nistrene”.

În continuare, autorul reportajului televizat arată cât de pregătită este Transnistria să facă față unui conflict militar și cât de hotărâți sunt „bărbații din Transnistria” să-și apere teritoriul.

Mesajul derutant al lui Lavrov - „descifrat”

La Moscova, agenția „RIA-Novosti” publică o declarație a șefului diplomației ruse, Serghei Lavrov (făcută în cadrul unei conferințe de presă comune cu ministrul de Externe din Gabon, Emmanuel Issoze-Ngondet), în care a menționat că „Kievul a impus practic o blocadă economică împotriva Transnistriei și, - spune Lavrov, - conform evaluării mele, foloseşte ultimatumuri pentru a-i mulţumi pe cei care vor asocierea Republicii Moldova cu Uniunea Europeană (e de presupus că a avut în vedere România – n.n.), determinându-i pe transnistreni să accepte condiţiile pe care le impune Chişinăul". „Ultimele evoluţii din această ţară (Republica Moldova – n.n.) arată că va trebui să luăm în calcul şi interesele altor părţi ale Moldovei, în special Găgăuzia. Problemele acumulate până în prezent nu pot fi rezolvate prin ultimatum. Politicienii au asemenea tentaţii în Moldova şi în exterior ca urmare a semnării Acordului de Asociere cu UE”, a menționat derutant Lavrov.

Apoi, el a cotit-o iar spre diferendul transnistrean și a formulat un mesaj pentru oficialii europeni „care își conştientizează responsabilitatea în reglementarea conflictului transnistrean”: Mizez că aceștia vor coopera pentru a identifica o soluție convenabilă părţilor implicate și că nu vor insista asupra nu ştiu cărei viziuni pe care o parte să o impună altei părţi”, a spus șeful diplomației ruse.

Duminică, 22 martie, în Autonomia Găgăuză a Republicii Moldova au loc alegeri pentru funcția de bașcan (guvernator). Federația Rusă s-a implicat deschis în campania electorală de partea candidatului Irina Vlah, în pofida notelor de protest transmise pe căi diplomatice Moscovei de către autoritățile centrale de la Chișinău. Anul trecut, în luna februarie, în Autonomia Găgăuză, a avut loc un referendum ilegal, finanțat de Rusia, în cadrul căruia locuitorii regiunii au ales vectorul politicii externe – integrarea în Uniunea Vamală (patronată de Rusia), contrar opțiunii pro-europene a Guvernului central de la Chișinău. „Ziarul Național”, care apare la Chișinău, scrie că „unii politicieni din Federația Rusă au recunoscut public faptul că plebiscitul din Găgăuzia nu a fost decât „un scenariu” aplicat în Crimeea care a fost alipită ulterior la Rusia”.