1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Rusia: Nu acceptăm să fim trataţi de SUA ca nişte elevi nesilitori

afpe, dpa, rtre / i.a.19 aprilie 2014

Ameninţările SUA cu noi sancţiuni sunt "total inacceptabile" iar Rusia are dreptul să facă ce doreşte la graniţele sale. Aceasta este poziţia Kremlinului, după conferinţa de la Geneva, consacrată crizei din Ucraina.

https://p.dw.com/p/1Bl2N
Imagine: picture-alliance/Bildagentur-online

Potrivit conducerii de la Moscova, concentrarea de trupe la graniţa cu Ucraina a fost dictată de nevoia asigurării propriei securităţi şi, în plus, constituie un drept firesc al oricărui stat suveran, a declarat Dimitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Vladimir Putin. El a afirmat de asemenea că militarii în cauză nu influenţează cu nimic situaţia din Ucraina învecinată. "Există trupe la graniţa cu Ucraina, unele staţionate permanent şi altele ca întăriri, pe fundalul a ceea ce se întâmplă în Ucraina", a subliniat purtătorul de cuvânt de la Kremlin, potrivit agenţiilor internaţionale de presă.

Peskov a calificat de altfel evenimentele din februarie, soldate cu alungarea de la putere a preşedintelui ucrainean Ianukovici, drept "puci înarmat". În plus, el a respins acuzaţiile că trupele ruse ar avea legătură cu evoluţiile din estul Ucrainei sau că le-ar influenţa în vreun fel.

Separatiştii se opun înţelegerii de la Geneva

Purtătorul de cuvânt al preşedintelui Putin a mai declarat într-un interviu că ameninţările cu sancţiuni, proferate de politicieni americani de cel mai înalt rang "nu stimulează dialogul". Apoi, "Rusia nu poate fi tratată ca un elev vinovat, ale cărui teme sunt luate la control", a mai spus Peskov.

SUA şi UE au cerut în repetate rânduri Rusiei să-şi retragă trupele de la graniţă pentru a calma situaţia din estul Ucrainei. Conducerea provizorie de la Kiev, susţinută de occident, se plânge că este extrem de ameninţată de Rusia şi a cerut în repetate rânduri asistenţă militară şi livrări de armament.

În răstimp, şeful diplomaţiei americane, John Kerry, a avut noi convorbiri telefonice cu omologii săi din Kiev şi Moscova. În discuţia avută cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, Kerry a insistat în favoarea unei "depline şi grabnice" aplicări a măsurilor convenite la Geneva. Potrivit şefului Departamentului de Stat de la Washington, zilele viitoare constituie "o perioadă de timp decisivă".

Conform consilierului naţional pentru chestiuni de securitate, Susan Rice, administraţia SUA intenţionează să verifice exact dacă Moscova respectă înţelegerea de la Geneva menită să calmeze situaţia din regiunea de criză. Responsabila a declarat că se va observa zilele viitoare dacă Rusia "îşi va folosi uriaşa influenţă" pentru a trasa limite miliţiilor pro-ruse din Ucraina şi a le determina să se retragă din clădirile administrative pe care le-au ocupat.

Militanţi pro-ruşi din estul Ucrainei au refuzat vineri să respecte înţelegerea la care au ajuns cu o zi înainte reprezentanţii Rusiei, Ucrainei, SUA şi UE, aceea de dezarmare a "grupărilor înarmate ilegale". Un lider al auto-proclamatei "Republici Doneţk" a condiţionat depunerea armelor şi retragerea din clădirile ocupate de demisia guvernului de la Kiev şi eliberarea tuturor militanţilor pro-ruşi arestaţi. Anterior, lideri ai mişcării pro-ruse afirmaseră că activiştii pro-occidentali din Kiev trebuie mai întâi să renunţe la lupta lor. Ministerul rus de Externe a adoptat o poziţie similară, declarând că mingea se află acum în terenul puterii provizorii de la Kiev, care trebuie înainte de orice să-i dezarmeze pe membrii aşa-numitului "sector de dreapta" şi ai "altor grupări fasciste".