1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Rusia anunţă sistarea importului de vinuri moldoveneşti

Vitalie Călugăreanu, DW-Chişinău10 septembrie 2013

Serviciul sanitar rus „Rosspotrebnadzor” a anunţat oficial Chişinăul că va sista, începând de miercuri, 11 septembrie, importul de produse vinicole din Republica Moldova.

https://p.dw.com/p/19fSz
Neagra de Purcari nu se mai bea la Moscova
Neagra de Purcari nu se mai bea la MoscovaImagine: picture alliance/Robert B. Fishman, ecomedia

De la începutul acestui an, în Federaţia Rusă au fost livrate 24,84 milioane litri de alcool moldovenesc. În 2006, Rusia a blocat totalmente importurile de vinuri moldoveneşti ca răspuns la aşa-numita „blocadă economică” a Transnistriei de către autorităţile de la Chişinău şi Kiev. Atunci, Moldova exporta în Rusia 90% din produsele vinicole.

Autorităţile de la Chişinău se declară acum nedumerite de decizia Moscovei şi spun că ar face tot posibilul pentru a evita un nou embargo impus de Rusia, dar nu înţelege obiecţiile serviciului sanitar rus. Într-o declaraţie plasată pe site-ul „Rosspotrebnadzor” se menţionează că testele de laborator au demonstrat că în loturile de vinuri importate în ultimele zile din Moldova s-a depistat un conţinut sporit de Debutilftalat, substanţă nocivă care afectează rinichii şi ficatul. Potrivit declaraţiei citate, concentraţia de Debutilftalat în produsele vinicole moldoveneşti depăşeşte norma admisibilă de 80-90 de ori. În lista întreprinderilor care au generat nemulţumirea Moscovei se numără cele mai mari companii vinicole din Moldova care îşi exportă produsele în întreaga lume: „Purcari”, „Cricova” şi „Aroma”. Săptămâna trecută, Serviciul Fitosanitar rus a respins 24 de mii de sticle de divin „Barza Albă”, produs de compania moldovenească “Aroma”, pe motiv că acestea nu ar corespunde standardelor de calitate.

Context politic

De mai bine de două săptămâni, medicul sanitar-şef al Rusiei, Ghennadii Onişcenko, emite declaraţii în care îi reproşează Chişinăului că nu a întreprins suficiente acţiuni în vederea verificării calităţii vinului moldovenesc exportat în Rusia. Onişcenco a formulat primele reproşuri chiar a doua zi după întâlnirile oficiale ale vicepremierului rus, Dmitrii Rogozin, avute la Chişinău, în cadrul cărora oficialului rus i s-a repetat cu text deschis că „Moldova a ales integrarea europeană şi nu se va abate de la această cale”.

„Cauza reală a embargoului asupra vinurilor moldoveneşti este politica”, scrie marţi publicaţia moscovită “Novîe Izvestia”. În opinia autorului Dmitri Malîşev, „interdicţia este legată în primul rând de problemele din Transnistria". „Interdicţia din partea Rusiei, pentru vinificatorii moldoveni, nu va fi un dezastru, dar dacă interdicţia impusă de Rusia va fi susţinută de Uniunea Vamală (Rusia, Belarus, Kazahstan) atunci economia Moldovei va avea de suferit”, a explicat jurnalistul rus.

Bumacov e sigur de calitatea vinurilor moldoveneşti

La primele semnale ale Moscovei, ministrul moldovean al Agriculturii, Vasile Bumacov, a plecat în Rusia să soluţioneze problemele, iar la întoarcere a declarat că „pe Moldova nu o paşte nici un embargo” din partea Rusiei. Nu se ştie, însă, cu cine s-a întâlnit Bumacov la Moscova. Ori, sanitarul-şef al Rusiei, Ghennadii Onişcenko, a declarat că nu a avut nici o întalnire cu vreun oficial moldovean în ultima perioadă. Marţi, 10 septembrie, ministrul moldovean al Agriculturii, Vasile Bumacov, a declarat că nu are niciun dubiu în privinţa calităţii vinurilor moldoveneşti şi a calificat ameninţările “Rosspotrebnadzor”-ului drept “acţiuni vădit politice”.

Rusia a recurs la presiuni economice împotriva Moldovei la 4 zile după ce subiectul a fost discutat la Parlamentul European, şantajul economic rusesc asupra Moldovei, Ucrainei, Georgiei şi Armeniei fiind condamnat într-o rezoluţie dezbătută în plen. Şi miniştrii de Externe ai ţărilor Baltice şi Nordice au condamnat presiunile Rusiei asupra Republicii Moldova şi Ucrainei, prin care sunt îndemnate să renunţe la Acordurile de Asociere cu Uniunea Europeană. „Orice ameninţare economică sau presiune politică îndreptată către partenerii Estici, din cauza aspiraţiilor lor europene şi a angajamentelor asumate faţă de UE, sunt inacceptabile. Ţările au dreptul să aleagă de sine stătător ce este mai bine pentru viitorul lor”, se arată într-o declaraţie semnată de miniştrii a opt state.