1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Rusia şi dictatorii ei actuali şi viitori

Petre M. Iancu23 ianuarie 2014

Cum ar trebui să se raporteze Uniunea Europeană la Moscova şi Kiev? Dar la România şi Bulgaria?

https://p.dw.com/p/1Aw8U
Proteste la Kiev, la 23 ianuarie 2014Imagine: Reuters

Revoluţia din Ucraina şi situaţia pe moment fără ieşire din Siria, precum şi implicarea Rusiei în conflictele din cele două dictaturi, actuale şi potenţiale, figurează printre subiectele cele mai intens tratate de editorialişti.

Ziarele mai abordează însă şi problemele României şi Bulgariei. „Comisia Europeană a criticat guvernele de la Bucureşti şi Sofia pentru lipsa reformelor menite să întărească independenţa justiţiei”, anunţă bine informatul cotidian vienez, Die Presse.

Ziarul conservator austriac salută monitorizarea României în domeniul justiţiei, care „se efectuează, iată, pe bună dreptate, după cum s-a constatat miercuri”. Fiindcă şeful Comisiei Europene, Barroso, „e îngrijorat, în cazul României, în special din pricina deficitelor în materie de respectare a independenţei justiţiei". Die Presse citează raportul MCV, potrivit căruia „există multiple exemple care ilustrează faptul că demersurile de garantare a integrităţii şi de combatere a corupţiei se lovesc de rezistenţă”.

Publicaţia austriacă nu uită să menţioneze nici evocarea în raport a evenimentelor din marţea neagră. „Precipitata şi netransparenta modificare a Codului Penal în decembrie 2013 a provocat îngrijorare generală”, se arată în raport. Care exprimă şi critici privind politizata numire a unor inşi în posturi cheie.

Pe de altă parte, România şi Bulgaria „au întreprins prea puţin spre a combate sărăcia”, a susţinut, într-un interviu acordat ziarului Münchener Merkur, deputatul german Bernd Fabritius, un politician creştin-social originar din România.

Fabritius, care, în contextul acuzelor de „nazism” la adresa europarlamentarului german Elmar Brok a criticat „în mod clar populismul premierului Ponta”, subliniază între altele că şi partidul său salută imigrarea în Germania. CSU nu acceptă în schimb, în opinia sa, posibilele escrocherii sociale ale unora dintre nou-veniţi.

În răstimp propaganda moscovită a declanşat un veritabil tir retoric de baraj în anumite medii apusene. Focul agitatoric continuu e menit a-i convinge pe occidentali să renunţe la orice susţinere a revoluţionarilor de la Kiev care luptă pentru libertate, pentru perspectiva integrării occidentale a Ucrainei şi împotriva regimului Ianukovici care şi-a reorientat ţara spre Moscova.

Câţiva observatori germani, puţini la număr, înclină să atribuie opoziţiei o parte din vina pentru vărsările de sânge comise la Kiev de aparatul represiv ucrainean. În Badischen Neuesten Nachrichten citim că liderilor opoziţiei le-ar reveni „o parte din răspundere pentru escaladarea violenţelor”, pentru că şi-ar fi supraapreciat forţele şi ar fi formulat „revendicări exagerate”, cerând nu doar revenirea la un curs pro-european ci şi demisia preşedintelui.

Dar cei mai mulţi comentatori germani sunt de cu totul altă părere. „Preşedintele Ianukovici e de vină pentru escaladarea din ultimele zile. Lui îi revine şi răspunderea politică pentru uciderea unor oameni”, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung, care admite însă, de asemenea, că ar fi nerealist să se creadă în eventualitatea transpunerii unor revendicări. "Oricât de firească e cererea traducerii în judecată a lui Ianukovici", ea n-ar ţine "seama de realităţi", crede ziarul conservator din Frankfurt.

Potrivit căruia e adevărat că „Ianukovici e un domnitor care s-a căpătuit fără jenă pe sine şi şi-a îmbogăţit şi clanul, încalcă legile şi lucrează la edificarea unei dictaturi”. Dar, după cum regretă acelaşi cotidian german, "Ianukovici se mai bucură încă de sprijinul unor segmente largi ale populaţiei din estul Ucrainei".

Extrem de pertinentă e analiza apărută pe această temă în cotidianul berlinez, Die Welt. Care ştie cine anume se ascunde „îndărătul recăderii Ucrainei într-un sistem autocratic. Nu e vorba, în primul rând, de Ianukovici, care este o marionetă, ci de noul ţar al Rusiei, Vladimir Putin, care vrea să intre în istorie ca liderul care a readus la matcă pământul rusesc”.

În acest scop, mai scrie ziarul, Putin „îşi exportă în Ucraina domnia axată pe o restauraţie. Ea implică înăbuşirea prin violenţe masive a mişcărilor pentru democraţie. Iar vestul asistă la toate acestea consternat. A venit de mult timpul ca Uniunea Europeană să-şi îngroape iluziile privind 'parteneriatul modernizator' cu Putin şi să-i ţină piept hotărât. Un prim pas în această direcţie ar fi adoptarea de sancţiuni contra lui Ianukovici.”