1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

"Românul bun" vs. "românul adevărat"

Ovidiu Suciu15 august 2014

Sub acest titlu, Frankfurter Rundschau analizează lupta pentru preşedinţia României dintre Klaus Johannis şi Victor Ponta.

https://p.dw.com/p/1CvHp
Klaus Johannis, primar de Sibiu, ţinteşte mai sus
Klaus Johannis, primar de Sibiu, ţinteşte mai susImagine: picture-alliance/dpa

Autorul articolului, Norbert Mappes-Niediek, corespondent al acestui ziar pentru Austria şi Balcani, constată încă din debut că actualul premier Ponta se bazează chiar de la anunţarea candidaturii pe aspectul naţionalist. Pentru prima oară de la căderea comunismului, România îşi va renegocia prin aceste alegeri identitatea şi orientarea ca naţiune - astfel interpretează autorul german strategia electorală a lui Victor Ponta. Una care implică numeroase accente de naţionalism: "românul bun" vs. "românul adevărat", România vs. Germania, tradiţia proprie vs. influenţele externe.

Ziaristul îl citează pe filosoful culturii Andrei Oişteanu, care spune că românii ar avea în general o părere negativă despre minorităţile etnice din ţara lor. Singura excepţie ar fi minoritatea germană - saşii şi şvabii din Ardeal şi Banat sunt consideraţi serioşi şi harnici, economi şi iubitori de viaţă, cinstiţi şi corecţi, buni fermieri şi meşteşugari. Emigrarea în masă a acestei minorităţi după 1989 nu le-ar fi schimbat românilor părerea despre ea.

În acest context, primarul de succes al Sibiului, Klaus Johannis, ar întruchipa toate aceste clişee atribuite "germanului imaginar": corect, eficient, grijuliu, dar şi puţin rigid şi plictisitor. Johannis a fost ales primar al Sibiului în 2000, drept candidat al Forumului Democrat German, în condiţiile în care 95% din populaţia urbei este constituită din etnici români. El a reuşit să aducă investitori germani, să îmbunătăţească administraţia locală, să renoveze oraşul vechi, să aducă mai mulţi turişti germani. Între timp, Johannis a fost reales de trei ori, o dată cu aproape 90% din voturi, mai află cititorii Frankfurter Rundschau.

Autorul articolului aminteşte că, în ultimii cinci ani, la fiecare schimbare de guvern, numele lui Johannis a fost pomenit ca posibil premier. El a trecut între timp de la Forum la PNL, unde a ajuns şeful partidului şi candidat la prezidenţiale. În tot acest timp, a rămas "germanul". Chiar dacă anumite ziare din Bucureşti l-au numit "adevăratul sforar" sau au avertizat asupra "mitului teutonului salvator".

Pe de altă parte, ziaristul de la Frankfurter Rundschau apreciază că Victor Ponta întruchipează la rândul său la fel de bine stereotipul românului precum Johannis pe cel al germanului. Tânărul premier Ponta ar fi reuşit prin intrigi ingenioase să se impună în faţa preşedintelui Băsescu şi ar fi trecut fără mari probleme peste scandalul plagiatului tezei de doctorat. În sondaje, românii îl descriu drept "mincinos", "populist" şi "demagog", dar simultan îl cred capabil să creeze noi locuri de muncă şi să reducă prăpastia socială din ţară.

În aceste sondaje, Ponta ar avea şase procente în faţa "anti-eroului" Johannis, dar doar cinci la sută dintre alegători ar considera apartenenţa la minoritatea germană a lui Johannis drept un dezavantaj. Principalul atuu al actualului premier PSD ar fi ignoranţa, crede Norbert Mappes-Niediek: în sudul şi estul României, lumea a uitat deja de minoritatea germană. Corespondentul german se întreabă cum va reuşi Ponta să-şi îmbunătăţească scorul electoral prin accentele naţionaliste. Apelul la acestea ar scădea calitatea prestaţiei candidatului care conduce în prezent Guvernul.

În fine, Norbert Mappes-Niediek le explică cititorilor germani că în România noţiunile de dreapta şi stânga sunt interpretate altfel decât în Germania. La dreapta s-ar afla forţele politice orientate spre Vest, în timp ce la stânga ar fi acele formaţiuni asociate în anumite feluri cu vechiul regim comunist, în care tonul era dat de foştii agenţi ai Securităţii.