1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Românii au o viziune sceptică faţă de politica internaţională

Horaţiu Pepine, DW-Bucureşti26 septembrie 2014

”Poporul” pare să aibă mereu o viziune realist-cinică asupra faptelor, fiind mereu reticent faţă de discursurile oficiale, de oriunde ar veni ele.

https://p.dw.com/p/1DLfb
Imagine: fotodesign-jegg.de - Fotolia.com

Sondajele de opinie au devenit un joc de societate foarte gustat. Nu spun mare lucru, mai ales în forma prescurtată în care sunt publicate, dar animă cel puţin dezbaterea pe teme rare sau delicate, evitate de regulă de actorii publici ”responsabili.” Ca să luăm un exemplu, nu se poate vorbi despre pedeapsa cu moartea decât în sondaje, care investighează, aşa-zicând, stratul „incult” al societăţii din perspectivă iluministă. Dar sunt şi teme geopolitice la fel de puţin frecventabile.

Iată, de pildă, INSCOP publică un nou fragment de sondaj în care prezintă câteva întrebări legate indirect de Pactul Ribbentrop-Molotov de la încheierea căruia s-au împlinit în august 75 de ani. Participanţii la sondaj sunt întrebaţi dacă, în opinia lor, ”mai este posibilă astăzi împărţirea controlului asupra României de către ţări mai puternice?”

Răspunsurile arată în felul următor şi sunt, poate, un motiv de pesimism: 34% spun că este posibil ca România să fie repartizată după sfere de putere, 44% spun că nu, iar 20,9% nu dau niciun răspuns. Chiar dacă cetăţenii României care se încred în politica internaţională sunt cei mai numeroşi, ei nu trec de 50%. Ceea ce înseamnă că scepticii şi nehotărâţii sunt cei mai numeroşi.

Să observăm modul în care a fost pusă întrebarea: autorii chestionarului nu au vorbit de împărţirea fizică a ţării, aşa cum s-a întâmplat în urma pactului dintre Rusia bolşevică şi Germania nazistă sau după Dictatul de la Viena. Nu ar fi vorba aşadar de o aluzie la spaima, întreţinută mulţi ani după 1989, că lobby-ul unguresc va reuşi să convingă Occidentul să ofere Transilvania Ungariei. Ar fi vorba, de fapt, de o împărţire soft, de ”împărţirea controlului” asupra României.

Ce înseamnă asta? Autorii sondajului nu au precizat, lăsîndu-i pe respondenţi să-şi imagineze ce vor. Totuşi putem deduce de aici că românii, într-o proporţie foarte mare, nu au sentimentul că trăiesc într-o ţară foarte sigură şi bine înfiptă pe picioarele ei. Asta nu înseamnă neapărat că au sentimentul nesiguranţei personale, ci doar că nutresc bănuiala că viaţa politică internă este atât de inconsistentă, încât ar putea fi la un moment dat dirijată din exterior.

În preajma summit-ului NATO din Ţara Galilor, responsabilii politici de la Bucureşti au făcut multe declaraţii menite să ofere cetăţenilor proprii sentimentul că se găsesc în deplină siguranţă şi că ţara lor nu va fi victima Rusiei la fel ca Ucraina. Cu toate acestea (sondajul e realizat chiar în perioada summit-ului), 44% dintre cetăţenii ţării par să creadă că România este o ţară nesigură.

Faptul că românii nutresc o viziune profund sceptică asupra politicii internaţionale este întărit şi de o altă întrebare: ”Care credeţi că este cauza principală a conflictului dintre Ucraina şi Rusia?” Într-o proporţie destul de mare, 42,3%, intervievaţii răspund că ar fi vorba de ”lupta pentru influenţă dintre ţările occidentale şi Rusia”. Putem deduce de aici că versiunea oficială a lumii occidentale, potrivit căreia conflictul din Ucraina ar fi provocat exclusiv şi unilateral de ambiţia expansionistă a Moscovei, nu este acceptată uşor. Prin urmare, ”poporul” pare să aibă mereu o viziune realist-cinică asupra faptelor, fiind mereu reticent faţă de discursurile oficiale, de oriunde ar veni ele.