Planul lui Meloni pentru politica de migrație

Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a anunțat "măsuri extraordinare" în urma miilor de migranți sosiți pe insula Lampedusa. Guvernul de coaliție format din "Frații Italiei" (dreapta radicală), Lega (populiști de dreapta) și creștin-democrați s-a reunit la Roma și a anunțat două decizii concrete.

Prima: detenția în așteptarea expulzării pentru solicitanții de azil care au fost respinși și sunt obligați să părăsească țara urmează să fie mărită de la trei la până la 18 luni. Această prevedere este în conformitate cu limitele legale stabilite de Uniunea Europeană (UE), care permit o detenție maximă de șase luni în așteptarea expulzării iar în unele cazuri o prelungire chiar de până la 12 luni.

În al doilea rând, armata a primit ordin să înființeze ”cât mai curând posibil” noi tabere în "zonele slab populate din sudul Italiei" pentru persoanele care așteaptă deportarea. Numărul și mărimea acestor tabere rămân deocamdată necunoscute. La fel ca multe alte state ale UE, Italia nu a reușit să încheie decât puține acorduri de readmisie cu țările de origine ale solicitanților de azil. Prin urmare, numărul de persoane care pot fi deportate efectiv este relativ mic. Într-o situație comparabilă se află și Germania.

Este Italia la limită în ceea ce privește migrația?

În cadrul ședinței de guvern, Giorgia Meloni a vorbit despre "marea satisfacție pe care o are în legătură cu unitatea și munca de echipă din guvernul său pentru a face față crizei imigrației și pentru a găsi răspunsuri concrete la presiunea pe care afluxul de migranți ilegali a provocat-o pe coastele noastre".

Între timp, majoritatea migranților care au ajuns săptămâna trecută în Lampedusa cu ambarcațiuni mici au fost duși pe continent sau în Sicilia. La scurtă vreme a apărut din nou o situație haotică într-un port de feribot sicilian supraîncărcat, după cum a relatat agenția de presă italiană ANSA.

Din ianuarie până în septembrie anul acesta, 126.000 de persoane au imigrat în Italia, potrivit Ministerului de Interne de la Roma. Cu toate acestea, comparată cu alte țări de destinație a imigranților din UE, respectiv Germania, Austria, Franța, Spania sau Olanda, Italia este cu siguranță supraîncărcată, dar nu copleșită – după cum relevă cifrele autorității europene de statistică Eurostat. 

Potrivit diplomaților europeni de la Bruxelles, Italia primește în prezent aproximativ 100.000 de cereri de azil pe an. În Germania sunt 350.000. În plus, Republica Federală trebuie să găzduiască aproximativ un milion de refugiați de război din Ucraina – al căror număr este de aproximativ 167.000 în Italia. 

O nouă misiune navală a UE pentru Mediterana?

Premierul Giorgia Meloni nu și-a repetat apelul lansat vineri pentru ca Uniunea Europeană să lanseze o misiune navală pentru a împiedica migranții să părăsească Africa de Nord. Cu toate acestea, ministrul italian de externe, Antonio Tajani, i-a urmat exemplul în marja Adunării Generale a Națiunilor Unite de la New York, cerând implicarea inclusiv a ONU și a NATO. 

Duminica trecută, în timpul unei vizite comune cu Meloni pe mica insulă Lampedusa, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a adus în discuție posibile opțiuni pentru misiuni navale. Declarația ei face parte dintr-un plan de acțiune în zece puncte, care însă nu a oferit nicio abordare nouă semnificativă. Misiuni navale ale UE de monitorizare a Mediteranei au avut deja loc de trei ori sub conducerea Italiei începând din 2013: Mare Nostrum, Triton și Sophia.

Migrația: o afacere europeană?

Giorgia Meloni dorește ca UE să înțeleagă că migrația nu este doar o problemă italiană, ci una europeană. "Prin prezența sa la frontierele deosebit de expuse la imigrația ilegală în masă, Europa arată că Lampedusa nu este doar o frontieră italiană, ci una europeană", a declarat Meloni.

De ani de zile este realmente un truism faptul că migrația este o provocare europeană, respectiv că agenția UE pentru administrarea frontierelor colaborează cu statele membre pentru a securiza frontierele externe. Acesta este motivul pentru care fostul ministru german de Interne, conservatorul bavarez Horst Seehofer, împreună cu miniștrii de interne populiști de dreapta de atunci din Italia și Austria, Matteo Salvini și Herbert Kickl, au cerut o "soluție europeană". De pildă la o reuniune a miniștrilor de Interne ai UE la Innsbruck, Austria, în 2018. Cu toate acestea, ei nu au avut defel un succes răsunător.

Vizita Ursulei von der Leyen pe Lampedusa, care a avut loc la scurtă vreme după cererea lui Meloni, a avut un puternic caracter simbolic, a declarat șefa guvernului italian. Ea va acorda acum o atenție deosebită punerii în aplicare a tuturor celor zece puncte ale planului de acțiune, în primul rând un acord cu Tunisia. Meloni se așteaptă ca Tunisia să rețină migranții în schimbul unui ajutor economic. Cu toate acestea, Tunisia nu și-a asumat niciun angajament concret în acest sens.

Între timp, la Bruxelles are loc o dispută între Comisia Europeană și Parlamentul comunitar privind gestul președintei Comisiei de a angaja fonduri UE de aproximativ un miliard de euro în timpul negocierilor sale din Tunisia din iunie și iulie, fără a consulta Parlamentul și statele membre.