1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Opinie: Cine face parte din „Moldova Europeană”?

Vitalie Ciobanu Chișinău
14 aprilie 2023

Moldova e una, cu toate contradicțiile ei, și „Moldova Europeană” – genericul manifestației populare din 21 mai 2023 – este deocamdată un proiect, o carte nescrisă.

https://p.dw.com/p/4Q2A4
Maia Sandu alături de Charles Michel la Bruxelles, în mai 2022
Maia Sandu alături de Charles Michel la Bruxelles, în mai 2022 Imagine: Dursun Aydemir/AA/picture alliance

Președinta Maia Sandu a lansat inițiativa organizării unei Mari Adunări Naționale cu intenția de a arăta lumii întregi că moldovenii au ales Europa, că nu vor să fie înghițiți de infernul lui Putin, mai ales că evenimentul va prefața Reuniunea Comunității Politice Europene din 1 iunie, de la Chișinău, la care sunt așteptați să sosească șefii de stat și de guvern din Uniunea Europeană și din țările Parteneriatului Estic.

Tradiția e veche. Obișnuim să invocăm marile adunări naționale din Basarabia, de la începutul anilor ‘90, în favoarea limbii române și independenței, ne gândim și la Adunarea Națională de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918. Dar putem coborî și mai adânc în istorie. La 1457, tânărul Ștefan cel Mare convoca în preajma Sucevei, pe câmpia numită „Direptate”, o Adunare a Țării care l-a proclamat domnitor, după ce își redobândise tronul tatălui său, Bogdan II, uzurpat de Petru Aron.

„Pactul pentru Moldova Europeană”

Există temeri legate de siguranța manifestației proeuropene din 21 mai 2023. Pentru aceeași zi și-a anunțat întruniri și opoziția pro-rusă: partidul „Șor”, al cărui lider tocmai a fost condamnat la 15 ani de închisoare, sentință definitivă, în dosarul fraudei bancare. S-ar putea tot atunci să își ceară și socialiștii un loc sub soare, după ce au avut săptămâna trecută discuții la Moscova cu partidul „Rusia Unită” a lui Putin. Forțele de ordine se vor întrebuința serios pentru a separa marea masă a manifestanților pro-Europa de grupurile concurente și, mai ales, vor trebui să împiedice infiltrarea unor diversioniști – un pericol real.

Adunarea „Moldova Europeană” se vrea așadar un act de solidaritate națională, cu toate partidele democratice, cu ONG-uri, sindicate, uniuni de creație etc. Totuși, ar trebui să existe niște criterii de selecție a vorbitorilor. Liderii care vor veni la consultările anunțate de șefa statului în vederea organizării mitingului, s-ar cuveni să semneze un acord: „Pactul pentru Moldova Europeană”, cu cel puțin două puncte: 1. Să promoveze activ acest obiectiv fundamental; 2. Să condamne ferm agresiunea rusă din Ucraina. Va fi o declarație pe propria răspundere, un legământ de onoare.

„Pactul pentru Moldova Europeană” ar putea constitui echivalentul basarabean al Pactului de la Snagov, prin care clasa politică din România s-a angajat să susțină integrarea europeană a țării. În Republica Moldova, deși există o majoritate a cetățenilor favorabili ideii europene, nu avem un consens național politic în această privință din cauza problemei identitare.

S-a făcut un mare, decisiv pas înainte prin legiferarea limbii române ca limbă de stat a Republicii Moldova, dar mai e cale lungă până vom putea „sutura” această ruptură istorică. Prima condiție este ca războiul să se încheie cu victoria Ucrainei. A doua: actuala putere să avanseze mult mai rapid pe drumul european, să deschidă până la sfârșitul acestui an negocierile de aderare la Uniunea Europeană.

Incerții și suspecții

La mitingul din 21 mai vor participa nu doar moldovenii-români, ci și minoritățile naționale și probabil vom auzi și discursuri în limba rusă, care vor demonstra că opțiunea proeuropeană e împărtășită de cetățeni de toate etniile.

Problema e cu o seamă de politicieni a căror identitate politică stă sub semnul suspiciunii. Figura cea mai proeminentă din această categorie e primarul de Chișinău, Ion Ceban, cel care a părăsit PSRM-ul și și-a creat propria formațiune politică: Mișcarea Alternativă Națională. Există suspiciuni că Ceban, un aprig adversar al Maiei Sandu și al PAS, execută partitura „soft” a influenței rusești, drapate în straie proeuropene. În ultimul timp, și-a pus surdină atacurilor la adresa guvernării, iar un deputat al său, armeanul Gaik Vartanean, trecut și el de la socialiști la MAN, a votat alături de majoritatea parlamentară legiferarea limbii române.

Un personaj pe cât de dubios pe atât de versatil e Renato Usatîi – politician de orientare pro-rusă, cu anumite probleme (reale sau mimate) la Moscova, care a fost hărțuit în alegeri de Plahotniuc și Dodon, pentru că îl vedeau drept un concurent serios în captarea electoratului de stânga, antisistem, în special a celui din nordul Moldovei. 

Ion Chicu e de calibru mult mai modest. Un apparatcik frustrat, critic acerb al actualei puteri, cetățean român ostil României – isprava care l-a consacrat pe Chicu în calitate de prim-ministru al lui Dodon este că a ținut sub pod, la periferia orașului, coloana de autocamioane cu ajutoare medicale trimise de România în toiul pandemiei, în mai 2020. Chicu a sărit primul să-și anunțe participarea la mitingul din 21 mai, chiar înaintea partidelor proeuropene și unioniste.

Semnarea „Pactului pentru Moldova Europeană” ar trebui să însemne o probă a adevărului și pentru ei, chiar dacă încălcarea acestui angajament moral și politic nu aduce responsabilități de ordin penal și nici pierderi electorale. În Moldova politicienii nu obișnuiesc să se țină de cuvânt, Maia Sandu este o „avis rara”, marea excepție într-un peisaj gri. Ne putem imagina totuși cum va reacționa publicul când îi va vedea pe acești „incerți politic” urcați la tribună.

„Ai noștri-s aproape”

Așa glăsuit-a Igor Dodon recent la Comrat, încurajând opțiunile pro-rusești ale găgăuzilor. Și ca o confirmare, Curtea Constituțională de la Chișinău, marți, 11 aprilie, spre stupoarea generală, a repus în legalitate simbolurile agresiunii ruse: panglica bicoloră negru-oranj și literele „Z” și „V”, inscripționate pe tancurile și căștile armatei invadatoare din Ucraina. Dacă nu propagă războiul, aceste simboluri nu pot fi interzise, au spus magistrații, nu putem îngrădi libertatea de exprimare. Atunci de ce le-ați interzis mai devreme? De ce le-a interzis o lume întreagă? Cine va fi zevzecul din Moldova care, știindu-se urmărit de lege, va declara că, agățându-și panglica rusească la piept, susține agresiunea lui Putin?... 

Să nu ne mirăm deci dacă la Marea Adunare Națională din 21 mai, mesajul proeuropean va fi bruiat din stradă de purtătorii simbolurilor putiniste, veniți cu porumbei albi în mâini – „maskirovka” pacifistă este acoperirea perfectă. Batjocură rusească pe prostie moldovenească.

Halal „Moldova Europeană”, halal instituții, halal patrioți !

Vitalie Ciobanu | Corespondent DW la Chișinău
Vitalie Ciobanu Colaborator permanent al DW din 2022.