Nord Stream: brațul lung al lui Putin în politica germană?

Un agent fiscal descoperă documente care atestă o donație de 20 de milioane de euro din Rusia către o fundație germană. Lipsesc, însă, acte care să demonstreze fiscalizarea acestor bani. Agentul ia dosarele acasă și le arde în șemineu.

Sună ca o scenă din scenariul unui thriller dar s-a întâmplat de fapt în realitate, în primăvara anului 2022, în nord-estul Germaniei. Nu doar actul în sine este un delict. Documentele aparțin Fundației MV pentru Protecția Climei și a Mediului. Inițialele MV provin de la denumirea landului Mecklenburg-Pomerania Anterioară. Acolo, la Marea Baltică, intră în Germania cele două gazoducte rusești Nord Stream 1 și 2, avariate de explozii toamna trecută.

Conducta de gaz, finanțată sub masca protecției mediului

Fundația MV a fost înființată la începutul anului 2021 la cererea expresă a premierului social-democrat al landului Mecklenburg-Pomerania Anterioară, Manuela Schwesig. Era un moment în care Statele Unite amenințau cu sancțiuni în cazul în care se finalizează Nord Stream 2. „Această fundație avea o misiune de camuflaj”, a declarat recent, în Bundestag (camera inferioară a Parlamentului federal), secretarul general al opoziției conservatoare CDU, Mario Czaja. „În loc să protejeze clima, ar fi trebuit să se asigure că Nord Stream 2 se va lega de rețeaua germană de gaze, că va evita posibilele sancțiuni și că va facilita funcționarea afacerii companiei de stat ruse”.

Tot ceea ce spune Czaja este de necontestat. Și nu o fac nici colegii din CDU, care au condus la vremea aceea landul, într-o coaliție regională de guvernământ alături de SPD, și au votat în favoarea înființării fundației, în Legislativul de land. O greșeală, așa cum recunoaște partidul astăzi.

Potrivit statutului, fundația a fost abilitată să înființeze o societate comercială. O primă versiune a statutului prevedea că această firmă ar trebui „să participe în primul rând la finalizarea Nord Stream 2”. Prevederea a fost scoasă, ulterior, din regulamentul de funcționare a fundației, dar misiunea a fost îndeplinită: organizația non-guvernamentală a preluat construcția conductei, ceea ce înseamnă că a făcut comenzi și a angajat 80 de subcontractanți. A cumpărat nava „Blue Ship”, folosită pentru a fixa conducta pe fundul Mării Baltice, au fost achiziționate acțiuni la un broker naval, unelte și diverse vehicule. Volumul comenzilor a totalizat 165 de milioane de euro.

Ce condiții a pus Rusia pentru cele 20 de milioane de euro?

„Fundația nu avea alt scop decât să acționeze ca antreprenor general al Kremlinului, brațul lung al lui Putin, și să netezească afacerea companiei ruse de stat”, a punctat Czaja în Bundestag. Acesta ar fi fost de fapt singurul motiv pentru care Nord Stream AG a finanțat fundația.

Opinia este împărtășită și de liberalii din FDP. „Cine crede serios că Gazprom a transferat 20 de milioane de euro acestei fundații pentru a planta pajiști cu iarbă de mare în Marea Baltică? Nimeni!”, este de părere Hagen Reinhold, membru al Bundestagului, originar din Mecklenburg-Pomerania Anterioară.

Întrebarea centrală rămâne: ce așteptări asociate cu plata a avut Kremlinul? Prim-ministrul Schwesig insistă și acum că banii erau destinați doar zonei non-profit a fundației, adică protecției climei și a mediului. Nu există însă documente în acest sens ci doar o înțelegere agreată într-o discuție privată de premiera landului cu șeful Nord Stream 2, Matthias Warnig.

Warnig este o figură controversată. Un fost agent al Stasi, poliția politică din Germania de Est, un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin de zeci de ani, din vremea în care actualul șef de la Kremlin era ofițer KGB la Dresda. După sfârșitul RDG, Warnig a devenit unul dintre cei mai influenți manageri germani din Rusia și a făcut parte din numeroase consilii de administrație ale companiilor și băncilor germano-ruse.

Conductă către șefia landului

Ce au discutat Schwesig și Warnig, acționând în numele Rusiei? Vladimir Putin nu a construit doar gazoducte Nord Stream, apreciază membrul FDP al Bundestagului Michael Kruse. „În mod evident, a reușit să construiască și conducte prin care curg știri false, propagandă, minciuni și amenințări. Aceste conducte ajung în mod evident până în cancelaria premierului din Mecklenburg-Pomerania Anterioară”.

Până la invazia rusă a Ucrainei, Schwesig a încercat să pună în funcțiune Nord Stream 2. De ce s-a ținut de proiect atât de vehement, chiar dacă Guvernul federal s-a retras de mult din afacere? Pentru că știa că jumătate din cele 20 de milioane de euro vor ajunge în visteria landului pe care îl conduce?

Prim-ministrul este licențiat în finanțe. Înainte de cariera politică a lucrat doisprezece ani la departamentul de investigații fiscale, mai târziu ca agent fiscal în ministerul de resort. Știa bine că donația va fi scutită de impozite dacă ar exista în scris dovada că este folosită fi în scop public. Fără acest detaliu birocratic, banii ar fi putut fi cheltuiți și în scopuri non-profit ale fundației, adică și pentru construcția conductei.

Asta să fi fost intenția tandemului Schwesig - Warnig? Ar însemna că banii din Rusia au fost alocați pentru trezoreria landului condus de Schwesig. O comisie de anchetă încearcă, în Parlamentul de land, să clarifice acest aspect. Dar lucrurile trenează, pentru că parlamentarii au acces tergiversat la multe file din dosar. Secretarul general al CDU, Mario Czaja, vorbește despre „șmecherii, înșelăciune și mușamalizări”.

Cert este că Manuela Schwesig a vrut să scape cât mai repede de Fundația pentru Climă, după izbucnirea războiului din Ucraina. În martie 2022, a anunțat că fundația va fi dizolvată iar capitalul acesteia va fi trimis în Ucraina. Dar asta nu s-a întâmplat încă. Consiliul de administrație al fundației s-a opus vehement și a dat și în judecată dispoziția fiscului prin care se cere impozitarea donației.

Panica la fisc

Ceea ce ne readuce la declarația fiscală a fundației, rămasă luni de zile neprelucrată și până la urmă dispărută. După cum s-a dovedit, dosarul fusese depus greșit. Când agentul fiscal responsabil - o tânără de 26 de ani - l-a găsit din întâmplare, s-a temut de consecințe personale. A intrat în panică și, după cum le-a spus ulterior anchetatorilor, a ars documentele. Coordonatorii investigației au crezut-o, pentru că femeia s-a dus imediat după faptă la superiorul direct și și-a autodenunțat mușamalizarea. Pe fir a intervenit Parchetul, față de angajat sunt în desfășurare acțiuni disciplinare. Dar povestea are consecințe politice.

Prim-ministrul Schwesig afirmă că a auzit despre dosarele arse abia din presă. „Cine vrea să creadă asta e liber să o facă. Eu nu cred", spune politicianul CDU Mario Czaja. „Un prim-ministru care ține sub control aproape toată lumea din subordine să nu știe nimic despre toate acestea? Nu ar fi trebuit să fie informată de ministrul ei de finanțe sau de cel al justiției?"

Într-o intervenție la postul public de televiziune ARD, Schwesig a apreciat că „un prim-ministru nu ar trebui să se amestece în problemele fiscale și ale procurorilor”. Întrebată de moderator dacă va depune mărturie sub jurământ, politiciana SPD nu a răspuns. Cel puțin în fața comisiei parlamentare de anchetă va trebui să o facă. De trecut nu va avea cum să scape.