1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

R. Moldova: Alegeri locale generale cu miză geopolitică

30 octombrie 2023

Duminică, 5 noiembrie, în Republica Moldova vor avea loc alegeri locale generale. Rusia investește în partide, în media și în oameni loiali de pe toate segmentele eșichierului politic.

https://p.dw.com/p/4YCGR
R. Moldova alegeri parlamentare 2021 urnă de vot
Urnă de vot sigilată la Chișinău la ultimele alegeri din 2021Imagine: Gavriil Grigorov/dpa/TASS/picture alliance

Luni, 30 octombrie, șeful Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Alexandru Musteață, a anunțat că SIS deține informații operative și probe care confirmă că Federația Rusă influențează alegerile de duminică din Moldova. „Acest lucru se întâmplă prin câteva metode ce implică finanțarea ilegală a campaniei electorale, cumpărarea de voturi și coruperea candidaților, dar și prin campanii de dezinformare”, a precizat șeful SIS. În context, el a cerut Comisiei pentru Situații Excepționale închiderea imediată a încă șase posturi de televiziune și a 31 de portaluri de știri implicate în atacuri informaționale contra Moldovei. Anterior, au fost suspendate licențele altor șase posturi TV și au fost închise zeci de siteuri care justificau războiul Rusiei contra Ucrainei.

Test după doi ani de guvernare pro-europeană

Scrutinul local din 5 noiembrie este extrem de important, deoarece testează percepția populației după doi ani de guvernare pro-europeană – perioadă în care Moldova a reușit să devină țară candidată pentru aderarea la UE. Războiul din Ucraina vecină a afectat grav însă economia micului stat situat între România și Ucraina. În 2022, din cauza șantajului rusesc, Moldova a trecut prin cea mai cumplită criză energetică din istorie, care a generat o inflație de peste 30%. Propaganda rusească, extrem de puternică încă în Moldova, a exploatat la maximum creșterea prețurilor, pentru a compromite guvernarea pro-europeană. Chiar dacă guvernul de la Chișinău, cu ajutorul UE și al altor parteneri externi, a compensat 50% din valoarea facturilor primite iarna trecută de cetățeni, povara financiară asupra familiilor a rămas foarte mare iar aceasta a afectat, potrivit sondajelor, într-o oarecare măsură, imaginea partidului de guvernare. Totuși, partidul pro-prezidențial PAS rămâne în continuare pe prima poziție în topul încrederii populației.

Moldova a ieșit mai puternică din criza energetică generată în 2022 de către Rusia iar oamenii par conștienți de necesitatea ruperii ireversibile de Rusia prin susținerea proiectelor demarate de actuala guvernare, care și-a învățat lecția. De mai bine de un an, Chișinăul nu mai cumpără de la concernul rus „Gazprom” nici un metru cub de gaze iar în următorii doi ani vor fi date în exploatare două linii de înaltă tensiune care vor conecta sistemul energetic al Moldovei cu cel al României. O conductă moldovenească de gaze conectată la România deja funcționează. Astfel, Chișinăul nu va mai depinde în nici un fel nici de gazul rusesc, nici de curentul produs (pe bază de gaze rusești) la centrala electrică de la Cuciurgan, controlată de regimul separatist pro-rus din Transnistria.

Miza principală – alegerile prezidențiale din 2024

Alegerile locale de duminică, 5 noiembrie 2023, sunt importante inclusiv în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2024 – un exercițiu electoral de care Kremlinul își leagă speranța blocării parcursului european al Moldovei. Rusia are nevoie de o guvernare loială și slabă la Chișinău, inclusiv în contextul războiului pe care l-a declanșat împotriva Ucrainei. Iată de ce, de la începutul invaziei ruse, Kremlinul a pus în aplicare numeroase tentative de destabilizare a Moldovei și de răsturnare a orânduirii constituționale în această țară, cu ajutorul partidelor oligarhilor corupți fugiți din țară după tentativa eșuată de lovitură de stat din 2019.

Marii corupți anunțați în urmărire internațională (unii cu condamnări definitive), sprijiniți de Rusia, și-au unit puterea financiară și investesc masiv din exterior bani în partide și candidați de toate culorile, pentru a obține un scor electoral maxim la alegerile din duminica următoare. Scopul este de a utiliza ulterior aceste pârghii pentru haos, divizare a societății și revanșă. Unii, deși au deservit până acum doar partide pro-ruse, fiind opozanți înverșunați ai procesului de aderare a Moldovei la UE, pozează acum în pro-europeni. Alții țintesc în electoratul de centru iar ultimii elogiază deschis Rusia și atrocitățile lui Putin din Ucraina. (Conform sondajelor, 30% dintre moldoveni justifică invazia Rusă asupra Ucrainei). Și toți împreună lovesc în guvernarea pro-europeană și în special în președinta Maia Sandu, care nu este implicată în nici un fel în aceste alegeri, neavând nici funcție în partidul PAS (de guvernare) care o susține. Narațiunile utilizate de „corul pro-Kremlin” sunt: „se guvernează prost”, „Maia Sandu instaurează anarhia” și „reformarea justiției a eșuat”.

O grupare criminală vrea controlul asupra țării ca să i-o pună la dispoziție lui Putin

După ce Curtea Constituțională a scos în afara legii partidul „Șor” (recunoscut ca fiind o grupare criminală), condus de condamnatul fugar Ilan Șor, oligarhul a activat, pentru actuala campanie electorală, alte câteva partide (care existau doar formal) pe care le finanțează, potrivit procurorilor moldoveni, prin metode absolut ilegale. Oamenii legii desfășoară practic săptămânal percheziții în cadrul cărora sechestrează sume uriașe de bani. Aceștia sunt introduși în țară fie în numerar prin curieri, uneori în complicitate cu polițiști de frontieră, fie prin intermediul cardurilor bancare eliberate în Dubai. Alți bani utilizați de partidele controlate de Șor provin de la anumite firme din Moldova.

Oligarhul Ilan Șor, care se adăpostește în Israel, se află pe lista de sancțiuni internaționale a UE, SUA și a altor state. La fel și un alt oligarh căutat de justiția moldovenească pentru jefuirea țării în perioada 2014-2019, Vladimir Plahotniuc. Acesta controla din umbră instituțiile statului, prin intermediul unei majorități parlamentare încropite din deputați corupți, în perioada în care sistemul bancar al țării a fost jefuit de un miliard de dolari. Până în prezent nu există informații sigure despre locul aflării acestuia.

Cine luptă pentru Chișinău?

Bătălia politică principală la alegerile din 5 noiembrie se dă pentru capitala țării Chișinău. 27 de candidați luptă pentru această funcție – un număr record. Majoritatea au fost propulsați în cursa electorală ca să facă figurație - ca să risipească voturile electoratului pro-european și pentru a utiliza dezbaterile electorale în scopul discreditării actualei guvernări. Candidații cu cele mai mari șanse la funcția de primar sunt actualul edil Ivan Ceban și candidatul PAS, Lilian Carp.

Ivan Ceban a fost în trecut fruntaș comunist (sub guvernarea Voronin), ulterior a fost promovat la Primăria Chișinău de Partidul Socialiștilor, condus de pro-rusul Igor Dodon, iar acum este liderul unui partid nou, care se proclamă pro-european. În 2014, după semnarea Acordului de Asociere a Moldovei cu UE, Ivan Ceban declara că acest acord „va conduce țara spre o catastrofă”.

Principalul său contracandidat, Lilian Carp, este deputat PAS, președinte al Comisiei parlamentare pentru securitate națională și un adept al unirii Republicii Moldova cu România.

Vitalie Călugăreanu | Corespondent DW la Chișinău
Vitalie Călugăreanu De 26 de ani jurnalist în Republica Moldova. Corespondent DW în Moldova din 2004.