1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Reţele criminale şi speranţa într-o nouă „iepocă” de aur

Petre M. Iancu31 octombrie 2014

„Speranţa într-o ‚epocă de aur’", se intitulează, cu trimitere la ceauşism, iliescism şi Adrian Năstase, articolul despre scrutinul prezidenţial omânesc semnat de Karl Peter Schwarz în Frankfurter Allgemeine Zeitung.

https://p.dw.com/p/1Dexd
Imagine: Fotolia/flashpics

În occident, între editoriale privind noul îngheţ din raporturile dintre vest şi Rusia, din pricina provocărilor aeriene ale Moscovei, ori despre impopularitatea crescândă a preşedintelui Obama şi dezastrul care-i va confrunta, ca atare, pe democraţi la alegerile de peste ocean pentru Congres e loc şi de altele.

De pildă de subiectul Ebola şi panica stârnită de epidemie. De pildă de antisemitismul tot mai virulent din vestul Europei, ca şi de atentatul terorist comis de un palestinian la Ierusalim asupra unui rabin şi politician israelian care militase pentru dreptul evreilor de a se ruga şi ei, alături de musulmani, pe Muntele Templului. Dar şi de pildă, de alegerile prezidenţiale româneşti.

„Speranţa într-o ‚epocă de aur’ se intitulează, cu trimitere la ceauşism, iliescism şi Adrian Năstase, articolul despre acest scrutin, semnat de Karl-Peter Schwarz în Frankfurter Allgemeine Zeitung. Autorul consideră că Victor Ponta are şanse de a câştiga alegerile în ciuda belşugului de afaceri de corupţie implicându-i pe tovarăşii săi de partid, întrucât scandalurile par a nu-l afecta.

Bine informatul observator al cotidianului german trece în revistă diversele tunuri mai mari aflate în discuţie. Menţionează dosarul Microsoft, retrocedările ilegale de zeci de mii de hectare de pădure în care sunt implicaţi extrem de influenţii Ilie Sârbu, socrul lui Ponta, şi deputatul PSD, Hrebenciuc, precum şi urmărirea penală a lui Dan Şova, mâna dreaptă a premierului. Cel din urmă i-ar fi făcut, potrivit procurorilor, promisiuni legislative lui Hrebenciuc, menite săi scoată faptele de sub incidenţa legii.

Autorul se miră, ca atare, că sondajele îl dau câştigător pe Ponta, care conduce în faţa lui Iohannis înaintea primului tur de scrutin, cu aproximativ 10 puncte procentuale, şi-ar putea obţine în cel de balotaj 54 de procente. Dar Karl-Peter Schwarz cunoaşte bine scena sondajelor româneşti şi recomandă maximă prudenţă în evaluarea prognozelor lor.

Totuşi autorul semnalează şi „o serie de cauze” pentru care n-ar fi exclus ca liderul PSD-ist să se impună în faţa primarului Sibiului, actualul lider al liberalilor. Românii n-ar avea pe moment „prea multe motive să fie nemulţumiţi de situaţia lor economică, fiindcă Ponta a preluat puterea acum doi ani, când se depăşise deja apogeul crizei”.

Apoi cetăţenii au o mare „nevoie de armonie”. Contrariată de cearta interminabilă şi „infructuoasă” dintre premier şi preşedinte, această nevoie a determinat „două treimi din chestionaţii unui sondaj” să se pronunţe contra coabitării şi în favoarea accesului la putere al unui preşedinte şi al unui premier de aceiaşi culoare politică.

Comentatorul influentului ziar conservator din Frankfurt le aminteşte cititorilor săi germani de „grava criză politică” din vara anului 2012. Fără s-o numească lovitură de stat, autorul relevă totuşi că încercarea demiterii preşedintelui Băsescu se înfăptuise „cu mijloace anticonstituţionale”, motiv pentru care se iscase „un conflict puternic cu UE”. Totuşi, USL se impusese în alegerile legislative derulate după câteva luni.

Autorul jalonează şi evenimentele ulterioare, fără să uite să menţioneze traseismul „celor 350 de primari conservatori şi liberali trecuţi în tabăra PSD”, politica „micilor pomeni electorale cu ţuică şi cârnaţi” precum şi „bina unsa maşinărie electorală" PSDistă. Una motivată la maximum de activităţile DNA „demascând reţelele criminale ale partidului guvernamental”. Care speră într-o nouă „epocă de aur” de felul celei patronate de Ion Iliescu şi Adrian Năstase, în anii 2000-2004.

În context, Karl-Peter Schwarz indică şi esenţa nădăjduitului restauraţionism: „Ca preşedinte, Ponta va fi în măsură să determine numirile în funcţiile cheie ale justiţiei”.

Nu în ultimul rând autorul relevă că, potrivit sondajelor, Iohannis, candidatul de origine germană care a făcut carieră la Sibiu, mai întâi ca profesor de fizică, apoi ca politician local de succes, înainte de a prelua frâiele PNL, are şansele cele mai mari de a se confrunta cu Ponta în scrutinul de balotaj. Autorul îi scoate în evidenţă promisiunile de a face o politică sobră şi reţinerea marcantă în materie de polemici împotriva contracandidaţilor săi şi prevede, înainte de al doilea tur, o confruntare dificilă între stilul extrem de prudent de a argumenta al lui Iohannis şi locvacitatea premierului.