Republica Populară Donețk

Dacă la Harkov „clădirile publice” au fost golite de separatiști”, după cum a anunțat ministrul interimar de Interne Arsen Avakov, la Donețk, din dosul baricadelor improvizate, protestatarii au cerut o „republică populară suverană și independentă”. Un referendum local ar urma să aibă loc până cel târziu la 11 mai - și, până atunci, în cazul unei „agresiuni ucrainene”, separatiștii speră într-o intervenție a trupelor pacificatoare ruse.

Iazeniuk acuză Rusia

Jurnaliștilor nu li s-a permis accesul în sala în care, la Donețk, protestatarii filo-ruși au redactat proclamația de constituire a „Republicii Populare Donețk”. În schimb, organizatorii au filmat momentul și au postat înregistrarea pe platforma YouTube. Premierul interimar al Ucrainei, Arseni Iazeniuk, a acuzat, luni dimineață, Rusia de instigare: acțiunile de duminică și luni „sunt parte a planului de destabilizare, pregătind intervenția peste granița de stat ucraineană a unei armate străine. Scenariul a fost scris în Federația Rusă iar singurul scop este fărămițarea Ucrainei”. Radicalii (aproximativ câte 1500 în fiecare regiune, conform estimărilor Kievului) vorbesc cu accent rusesc și sunt dirijați de servicii secrete străine, a precizat Iazeniuk.

Russia Today a anunțat, în primele ore ale după-amiezii, că Iulia Timoșenko s-ar afla în drum spre Donețk, într-o încercare de a detensiona situația.

Ministerul Apărării de la Kiev a anunțat că un militar rus din flota Mării Negre ar fi împușcat mortal, duminică seara, un ofițer al marinei ucrainene. Două gloanțe au fost trase de foarte aproape de victimă, dintr-un automat AK-47. Un al doilea ucrainean ar fi fost bătut, în același incident, de către soldații ruși. Cei doi se aflau într-o încăpere unde așteptau să se alăture trupelor ucrainene aflate în retragere din Crimeea anexată în luna martie de către Federația Rusă.

Dezamăgirea lui Merkel, îndoielile lui Steinmeier

Reprezentantul Statelor Unite la OSCE este citat de agenția Reuters, afirmând că deține informații cum că Rusia ar fi masat din nou zeci de mii de militari în apropierea graniței cu Ucraina. Conform premierului de la Kiev, Iazeniuk, militarii sunt dislocați în interiorul unei zone de 30 de kilometri depărtare de frontiera comună. Purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Seibert, a făcut publică poziția Berlinului față de promisiunile neonorate de Kremlin: „Se vede că promisa retragere nu a avut loc și asta poate să dezamăgească și ne dezamăgește”. În urmă cu o săptămână, cancelara Angela Merkel mărturisea, în public, că nu are nici un motiv să pună la îndoială promisa retragere a trupelor ruse de la granițele Ucrainei. În schimb, ministrul social-democrat de Externe, Frank-Walter Steinmeier, este de părere că ultimele evoluții din estul Ucrainei „nu reprezintă o răsturnare de situație”; deși, a admis șeful diplomației federale, „nu îmi este foarte clar ce se întâmplă acum acolo”.

Comisarul european pentru chestiuni monetare Olli Rehn a apreciat, într-o declarație preluată de Frankfurter Allgemeine Zeitung, că în cazul în care situația se tensionează și mai tare, economia Rusiei riscă să cadă, pentru următorii doi ani, în recesiune. De altfel, indicele de referință al bursei moscovite a pierdut, luni la amiază, 3,3 procente, rubla pierzând câte un procent în raport cu dolarul și euro.

Comisia Europeană nu exclude posibilitatea instituirii de sancțiuni economice, a mai punctat Rehn. La Moscova, Alexandr Djukov, șeful diviziei Neft a concernului Gazprom, a declarat - citat fiind de Reuters - că eventualele sancțiuni nu ar însemna decât o redirecționare a interesului către noile piețe din Asia și un plus de interes pentru piața internă rusă. Președintele ceh Milos Zeman, a cerut Alianței Nord-Atlantice să ia în calcul o strategie de răspuns - mergând până la intervenția NATO - în cazul în care Rusia mărșăluiește în estul Ucrainei.