1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Referendumul: un subiect aproape insolubil

Horaţiu Pepine29 mai 2013

Legea care reduce cvorumul de participare la referendum ar putea avea o soartă foarte aventuroasă.

https://p.dw.com/p/18gFB
Imagine: picture-alliance/dpa

Legea care reduce cvorumul de participare la referendum la 30% a fost adoptată de Camera Deputaţilor în calitate de cameră decizională. Opoziţia a fost, în diferite grade, nemulţumită. PDL a contestat legea de pe poziţii radicale, întrucât speră să poată bloca adoptarea unei noi Constituţii prin boicot la fel ca în cazul referendumului de demitere a preşedintelui. UDMR în schimb se teme că legea care se aplică tuturor tipurilor de referendum ar putea fi folosită împotriva minorităţii maghiare. Dacă un sfert din populaţia unui judeţ sau a unei localităţi ar dori  schimbarea limitelor sale şi reorganizarea teritorială,  atunci maghiarii din anumite zone s-ar simţi în pericol.

Sigur, situaţia pare pur ipotetică, dar maghiarii îşi amintesc de reformele iniţiate de regimul Ceauşescu în secuime şi care au fost, în cele din urmă, abandonate în forma lor radicală. De fapt opozanţii contestă legea din motive cu totul diferite. PDL se referă la cvorumul de participare, căci aici este partea dureroasă legată de evenimentele anului trecut, în timp ce UDMR contestă cvorumul de aprobare de 25% pe care legea îl prevede de asemenea.

PPDD a avut în schimb o poziţie de principiu mai consecventă, căci această formaţiune a susţinut mereu, de când a intrat în Parlament, sporirea democraţiei directe şi lărgirea practicilor referendare. Deputaţii opoziţiei ar putea prin urmare să-şi unească forţele pentru a contesta legea la Curtea Constituţională, deşi nu au deloc aceleaşi motive.

Se vede în orice caz că majoritatea a riscat mult uniformizând condiţiile de validare ale unui referendum. USL are interesul să reducă pragul de participare pentru aprobarea Constituţiei, dar s-a încurcat într-un subiect cu implicaţii extrem de diverse şi de numeroase. În principiu guvernul are dreptate să se teamă că lumea nu va veni la referendum. Este greşit însă să presupunem că participarea la vot este redusă deoarece “poporul” ar prefera păstrarea Constituţiei actuale şi că şi-ar exprima opinia prin absenţă. Absenţa se trage mai curând din indiferenţă şi din faptul că mizele nu sunt sensibile. Câţi cetăţeni înţeleg importanţa dezbaterii despre Curtea Constituţională, Avocatul Poporului, şamd?

În 1990, miza unei noi Constituţii era vădită pentru toată lumea căci era vorba de achiziţii  revoluţionare, de dreptul de proprietate sau de libertatea cuvântului şi a asocierilor, dar astăzi vorbim mai curând de subtilităţi tehnice. Ele sunt cu siguranţă extrem de importante pentru buna funcţionare a sistemului politic, dar nu la fel de importante ca înseşi drepturile fundamentale ale omului. Iată de ce este posibil ca cetăţenii români să nu vină în număr foarte mare la referendumul de aprobare a Constituţiei, ceea ce nu înseamnă că ei ar dori conservarea Constituţiei actuale.

Să nu uităm iarăşi că în 2003 a fost nevoie de două zile la rând pentru împlinirea cvorumului de participare, şi că pe vremea aceea emigraţia românească era mult mai redusă. Abia după 2003 şi după eliminarea obligativităţii vizelor a început marele exod care a făcut ca cel puţin 2,5 milioane de cetăţeni să se afle departe de ţară. Astăzi cvorumul de 50% ar putea fi îndeplinit, dar numai dacă opoziţia renunţă la intenţiile sale de a boicota referendumul. Sau dacă diaspora nu va fi însumată la cvorumul de participare.

Prin urmare intenţia guvernului de a reduce cvorumul de participare pentru aprobarea Constituţiei este perfect îndreptăţită. Cu toate acestea situaţia politică şi complicaţiile de parcurs ar putea să blocheze întregul demers.