Raportul MCV critică hărţuirea justiţiei

Are zece pagini şi este mai scurt decât de obicei, nota, în cursul dimineţii, site-ul Euractiv, publicând un rezumat al raportului de monitorizare a României realizat de către Comisia Europeană. Şi, observa publicaţia electronică, "schimbarea de ton este drastică", Euractiv amintind că, la 18 iulie 2012, preşedintele Comisiei, Jose Manuel Barroso, a folosit o sintagmă fără precedent în relaţiile din interiorul Uniunii, declarând că "România a zdruncinat încrederea Uniunii Europene". Este, conchide chiar din titlu Euractiv, o pagină pe care Bruxelles-ul o întoarce pentru a încheia anul oribil al României, după turbulentele mutări politice care determinaseră opoziţia să reclame o lovitură de stat.

Conferinţa de presă a purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray, a fost, de fapt, o confirmare a ceea ce anticipaseră jurnaliştii de la Bruxelles. Întrebat a final dacă nu cumva raportul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) este mai blând decât s-ar fi aşteptat oricine a urmărit în ultimele luni viaţa politică românească, Gray a admis că, o dată cu instaurarea noilor instanţe politice de la Bucureşti, cu mandate şi angajamente precise, documentul Bruxelles-ului este "un semn de încurajare că nu ar mai trebui să asistăm la o nouă criză politică" şi că în "2013 vom vedea un mediu politic mai stabil" după "un an dificil". Aceasta, în ciuda faptului că, fără doar şi poate, Comisia şi-ar fi dorit ca România să rezolve toate recomandările menite să garanteze continuarea combaterii corupţiei, reinstaurarea domniei legii şi independenţa justiţiei.

Gray a apreciat, în conferinţa de presă, că paşii rămaşi de parcurs reprezintă tocmai cele mai dificile măsuri ce se impun aplicate. Între acestea din urmă, independenţa justiţiei şi chestiunile legate de integritatea actorilor publici sunt două teme la care instituţiile europene ţin foarte mult. Pe de altă parte, "Comisia a primit numeroase sesizări cu privire la intimidarea sau hărţuirea unor persoane care deţin poziţii cheie în justiţie sau în instituţiile anti-corupţie, inclusiv ameninţări şi campanii de presă", se arată în raportul MCV - iar Gray a încercat să clarifice, vorbind despre o serie de situaţii ("nu un caz ci un număr de cazuri") în care lucrurile au trecut dincolo de o anumită limită. Oficialul european a încercat să explice, de fapt, că acuzaţiile din raport nu vizează jurnaliştii, ci că semnalul de alarmă se referă la campaniile de presă împotriva unor personaje cheie din justiţie. Aceste campanii au ajuns în vizorul Comisiei în urma sesizărilor primite de la diverse instituţii şi persoane, în general din aparatul justiţiei - dar şi de la o serie de jurnalişti care şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la presiunile mediatice. Gray a reproşat politicienilor români că nu au fost în stare să pună stavilă derapajelor, atunci când lucrurile au mers prea departe. De altfel, Comisia face referire, în raport, la revizuirea regulilor existente, pentru a asigura protecţia instituţilor juridice şi a persoanelor care pun în funcţiune aceste instituţii.

Evident că amânarea numirii şefilor unor instituţii-cheie (DNA, Parchetul General, CSM) nu este pe placul Comisiei Europene. În ce priveşte noile norme privind statutul parlamentarilor, Gray a lăsat să înţeleagă că Bruxelles-ul aşteaptă să vadă cum vor evolua lucrurile. Punerea sub semnul întrebării a deciziilor Agenţiei Naţionale de Integritate rămâne un punct slab, alături de progresul limitat în materie de combatere a corupţiei la achiziţiile publice: În schimb, dublarea condamnărilor în cazurile dosarelor instrumentate de DNA este o veste salutată la Bruxelles. Întrebat despre îndeplinirea condiţiilor specifice de aderare la spaţiul Schengen, Gray a reiterat convingerea Comisiei că România este tehnic pregătită pentru acest pas.

În ce priveşte deficitul de încredere invocat de Barroso la mijlocul anului trecut, Gray a negat că acesta mai este un subiect de actualitate şi a argumentat evocând desele întrevederi din ultimele săptămâni dintre miniştrii români şi omologii lor de la Bruxelles. În plus, preşedintele Barroso îl va primi, luni, pe şeful Executivului de la Bucureşti, o întrevedere solicitată, de altfel, de Victor Ponta şi în cadrul căreia cei doi vor discuta deopotrivă despre atragerea fondurilor comunitare de către România şi despre concluziile MCV dar şi despre agenda apropiatului Consiliu European.

Următorul raport de ţară pentru România va fi dat publicităţii la finele anului în curs.