Până unde poate merge noul imperialism rusesc?

Despre evoluţiile alarmante din estul Ucrainei, Frankfurter Allgemeine Zeitung afirmă: "Moscova nu vrea cooperare şi dialog ci o escaladare a conflictului. Rusia caută un pretext pentru a torpila planificatele tratative, la care urmează să ia parte şi Ucraina. Această realitate ar trebui să fie în sfârşit recunoscută şi de cei care îşi fac iluzii că acest conflict ruso-ucrainean ar putea fi rezolvat prin discuţii la gura şemineului, în condiţiile respectării, de către occident, a intereselor Kremlinului". A venit timpul pentru o nouă rundă de sancţiuni, şi anume rapid, înainte ca Ucraina să fie sfâşiată în bucăţi. "Nu trebuie uitat că decizia Dumei de Stat de la Moscova, care îl împuterniceşte pe preşedintele Putin să ordone misiuni în Ucraina învecinată, continuă să fie în vigoare", mai scrie ziarul din capitala financiară a Germaniei.

Ziarul elveţian Neue Zürcher Zeitung analizează strategia Moscovei în conflictul cu vecinul de la est şi rezumă: "Rusia tatonează rapid posibilităţile existente la nivel diplomatic şi se foloseşte de ezitările occidentului, care s-a ferit până acum să-i impună sancţiuni severe. Astfel occidentul vine indirect în întâmpinarea planurilor ruseşti, de consolidare a anexării Crimeei. Acelaşi joc politic în forţă este continuat de Rusia şi în estul Ucrainei. Pentru scena politică internaţională, politica externă a Rusiei a devenit imprevizibilă. Preşedintele Vladimir Putin va apărea pe 17 aprilie la televizor pentru a-şi sublinia, verbal, voinţa pentru o soluţionare echilibrată a crizei. În fapt, îşi va savura succesul, fiindcă Rusia pare în clipa de faţă că poate face ce vrea, în timp ce vestul ezită în căutarea unei noi abordări a relaţiilor cu Moscova".

Tagesspiegel, ziar care apare la Berlin, evidenţiază: "Moscova cere în mod ofensiv garanţii că Ucraina nu va deveni membră a NATO. De fapt, nu există programată o atare evoluţie, deoarece preşedintele SUA, Barack Obama, nu o favorizează, spre deosebire de predecesorul său, George W. Bush. De aceea, SUA şi UE se află în faţa unei chestiuni complicate, de vreme ce li se cere să renunţe formal la ceva ce nu au în plan. Vestul ar putea însă garanta asta, dacă Rusia promite în schimb că va participa la stabilizarea ţării vecine. Important este însă ca acest schimb să nu se perfecteze peste capul Ucrainei, ci cu implicarea ei directă".

Die Welt comentează evoluţiile din estul Ucrainei, în contextul alegerilor programate să aibă loc în luna mai. "Din perspectiva Moscovei, un lucru nu are voie să se întâmple: La cârma Ucrainei nu trebuie să fie ales un candidat pro-occidental, cum ar fi miliardarul Petro Poroşenko. De aceea sunt încurajaţi separatişti pro-ruşi să facă agitaţie şi să ocupe clădiri administrative. Este clar că occidentul nu poate tolera încălcarea dreptului la autodeterminare a unui popor din inima Europei. Dar se pot opune UE şi SUA? Există un singur răspuns: să dea dovadă de realism. Adică să ameninţe pe termen scurt cu sancţiuni, să le aplice şi să-şi zăngăne în acelaşi timp armele. Cândva însă, occidentul va fi nevoit să vină în întâmpinarea intereselor Rusiei fiindcă altfel Ucraina se va transforma într-un butoi cu pulbere imposibil de controlat. Admiterea Ucrainei în UE sau NATO nu va exista, cel puţin pentru moment".

Ziarul parizian Le Figaro se întreabă dacă Moscova are de gând să trimită trupe de intervenţie în Ucraina, după ce guvernul rus a avertizat Kievul să se abţină de la măsuri care ar duce la o escaladare militară. Politicienii occidentali nu sunt naivi, susţine cotidianul, "dar nu-şi pot da seama precis până unde poate merge noul imperialism rusesc. Armele favorite ale occidentului rămân sancţiunile economice. Acestea pot fi înăsprite pentru a creşte presiunile asupra unei ţări care abia dacă produce ceva şi care nu exportă decât energie. Dacă însă preşedintele Vladimir Putin va insista asupra planurilor sale de subjugare a Ucrainei, apărarea NATO ar trebui întărită şi ucrainenii înarmaţi. Aceasta i-ar da de gândit probabil ţarului rus".

The Independent, care apare la Londra, consideră că "puterea preşedintelui Putin nu este ameninţată, dar Rusia este o ţară în declin, de felul fostei Iugoslavii. Concluzia pe care occidentul trebuie să o tragă din tragedia petrecută în Balcani este următoarea: vestul nu poate în niciun caz să accepte un atac rusesc asupra Ucrainei. Bineînţeles că o reacţie armată la o eventuală invadare a Ucrainei este exclusă. Dar occidentul are datoria să sublinieze în cadrul tratativelor în patru, care vor avea loc joi la Geneva, că acţiunile lui Putin nu pot fi justificate prin nimic şi vestul va opune rezistenţă cu toate mijloacele aflate la dispoziţie."