1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Putin vrea ca transnistrenii să-și decidă singuri soarta

Cristian Ştefănescu17 aprilie 2014

Președintele Rusiei a luat act de cererea Tiraspolului și speră ca rusofonii din Transnistria să își poată decide soarta. Totodată a admis pentru prima oară că militari ruși au contribuit la anexarea Crimeei.

https://p.dw.com/p/1Bk4B
Imagine: Reuters/Alexei Nikolskyi/RIA Novosti

Întrebat, într-o conferință de presă despre Transnistria, președintele Rusiei, Vladimir Putin a apreciat că „oamenii de acolo sunt puternic pro-ruși iar Rusia va face tot ce depinde de ea pentru a le da posibilitatea de a-și decide destinul”. Anterior, un purtător de cuvânt al Kremlinului apreciase că Putin a luat act de decizia Tiraspolului de a cere să fie primită în Federația Rusă, dar nu a fixat un termen pentru analizarea acestei cereri. Sovietul Suprem al autoproclamatei republici de pe malul răsăritean al Nistrului a solicitat autorităților de la Moscova să ia act de dorința populației locale - exprimată printr-un referendum organizat în 2006 - de a deveni subiect al Federației Ruse.

Rusia a ocupat Crimeea pentru că se apropia NATO

Președintele Putin a recunoscut, totodată, pentru prima oară, că militari ruși, purtând uniforme fără însemne, au participat activ la pregătirea anexării provinciei ucrainene Crimeea. Liderul de la Kremlin, care susținuse până acum că în Crimeea au operat doar grupurile de autoapărare formate din localnici, a apreciat că prezența militarilor ruși a fost necesară pentru a proteja populația locală și a garanta organizarea referendumului - care, la sfârșitul lunii mai, s-a soldat cu un vot popular masiv în favoarea secesiunii față de Ucraina și alipirea la Rusia. În plus, a punctat Putin, intervenția în Crimeea a fost determinată de extinderea NATO și de apropierea infrastructurii aliate de granițele Federației Ruse.

Putin dezminte că Rusia ar opera în regiunea Donețk

Într-o emisiune televizată, în care doi jurnaliști de la televiziunile de stat ale Moscovei moderează întrebări puse de un public ce pare ales pe sprânceană (cadre militare, marinari în termen, femei cu flori în brațe), Putin a calificat drept „nonsens” informațiile referitoare la prezența trupelor speciale rusești printre manifestanții din estul Ucrainei: „Nu există unități speciale, forțe speciale sau instructori acolo” care să agite spiritele și să ridice populația împotriva puterii de la Kiev. Oamenii s-ar fi revoltat pentru că autoritățile centrale le-au ignorat drepturile și cererile legitime, a comentat președintele rus, cerând guvernului Ucrainei să deschidă un „dialog adevărat” cu populația rusofonă. Dislocarea de avioane militare și tancuri nu poate rezolva problemele din răsăritul Ucrainei, intervenția în forță împotriva protestatarilor din regiunea Donețk fiind, în opinia liderului rus, o „crimă gravă”. Șeful statului rus a apreciat că „este o iluzie că toate problemele internaționale pot fi rezolvate cu forța” și și-a exprimat speranța că nu va fi nevoit să trimită trupe rusești în Ucraina, deși consideră că ar avea deplin drept să o facă, la o adică. De altfel, a completat Putin, marile puteri trebuie să imagineze un mecanism funcțional de rezolvare a problemelor fără recursul la forță. Demararea negocierilor de la Geneva „este foarte importantă, la fel cum este important să gândim împreună la cum poate fi depășită actuala situație”, a mai spus Putin, cu trimitere la negocierile cvadripartite de la Geneva.

Referindu-se la alegerile prezidențiale din Ucraina, șeful statului rus a apreciat că principalii favoriți - Timoșenko și Poroșenko - sunt personaje bine cunoscute la Moscova - dar Rusia este dispusă să colaboreze cu oricine va prelua funcția supremă la Kiev.

Țarul guvernează de la televizor

„Există multe apeluri la o intervenție a Rusiei în Ucraina de răsărit, unele venite chiar din Ucraina” - acesta este modul tradițional în care moderatorii formulează întrebările în întâlnirile cu președintele Putin. Nici de data aceasta nu s-a întâmplat altfel. Aproximativ 2,5 milioane de întrebări i-au fost trimise liderului de la Kremlin de către publicul emisiunii „În prima linie” - prin e-mail, telefon sau SMS, pe Facebook și prin alte căi de comunicare deschise de televiziunile de stat înaintea emisiunii de joi dimineață, transmisă în direct de principalele canale media rusești. A fost cea de-a 12-a ediție a generic numitei „Ore de discuții”, organizată în timpul mandatelor lui Vladimir Putin. De fiecare dată, după emisiune sunt raportate noi recorduri în privința numărului de întrebări, a audienței și a duratei emisiunii, respectiv a dispoziției președintelui de a transmite populației ceea ce aceasta trebuie să afle despre buna guvernare a Federației.

De regulă, la finalul acestor emisiuni, Guvernul Rusiei anunță schimbări în politicile sociale și economice, conforme cu răspunsurile date de Putin la întrebările primite de la asistența compusă din jurnaliști agreați, personalități publice apropiate cercurilor puterii și personaje anonime simbolizând cele mai relevante categorii sociale ale momentului. De data aceasta au ieșit în evidență marinarii și locuitorii Crimeei.