1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Precum în produs, aşa şi pe etichetă

Hannah Fuchs / VD14 decembrie 2014

Uleiul de palmier, controversat din pricina repercusiunilor ecologice pe care le are obţinerea lui, nu era declarat pe etichetele produselor care îl conţin. De acum, acest lucru e obligatoriu. Problema de fond rămâne.

https://p.dw.com/p/1E3ys
Urmările plantaţiilor intensive de palmieri de ulei asupra pădurii tropicaleImagine: Imago

Supele instant, semipreparatele, ciocolata, rujul de buze, săpunul, şamponul, detergentul de rufe, crema de mâini şi multe alte produse au ceva în comun: conţin ulei de palmier. Controversatul ingredient este de cele mai multe ori deghizat în titulaturile "grăsime vegetală" şi "ulei vegetal". Lucruri bune şi sănătoase, nu? Creierul uman are nevoie de ele, sistemul nervos aşijderea, de vreme ce nu poate produce singur aceşti acizi graşi.

În general, consumatorul neavizat asociază cele două titulaturi cu uleiul de măslină şi rapiţă, fără să ştie că "grăsimea vegetală" sau "uleiul vegetal" se obţin, de fapt, din pulpă de palmier. Or, ceea ce şi mai puţini consumatori ştiu este că, în locurile în care apar plantaţii intensive de palmieri de ulei destinate industriei cosmetice sau alimentare, dispar, deseori, zone vaste de pădure tropicală.

Astfel, cumpărătorul pecetluieşte nu doar tragica soartă a unor specii de animale pe care de dispariţie, precum tigrii sau urangutanii, ci susţine, fără să vrea, dispariţia definitivă a pădurii tropicale.

Cercetătorii de la Universitatea Princeton au arătat că, mai bine de jumătate din plantaţiile de palmieri de ulei din Indonezia şi Malaezia au apărut în zone în care odinioară existau păduri tropicale.

Până acum era greu spre imposibil pentru consumatori să identifice produsele în ale căror ingrediente se regăseşte uleiul de palmier. Fiecare al doilea produs din magazin are în compoziţie acest ulei, afirmă specialiştii de la World Wide Fund for Nature. Însă, din păcate, doar foarte puţini producători menţionează acest lucru pe etichetă.

Această "gafă" nu mai sunt posibile începând din 13 decembrie, când au intrat în vigoare noile norme de etichetare a produselor alimentare. Astfel, producătorii sunt obligaţi să listeze în mod explicit grăsimile şi uleiurile vegatale. Măsura fusese de multă vreme solicitată de organizaţiile de protecţie a mediului.

"Sperăm că aceste reglementări vor oferi producătorilor imboldul necesar renunţării la uleiul de palmier sau cel puţin să îi determine să folosească ulei de palmier sustenabil din punct de vedere ecologic", a spus Roland Gramling din partea WWV Germania.

Uleiul de palmier "normal", a cărui obţinere este foarte controversată din pricina efectelor politice şi ecologice negative, poate fi înlocuit cu uleiul de palmier "sustenabil". Acesta este ulei de tip "Roundtable on Sustainable Palm Oil (RSPO) sau ulei de palmier bio.

Palmöl-Produktion in Kolumbien
Producţie de ulei de palmier în ColumbiaImagine: DW

"Nu sunt nici acestea chiar ideale, însă reprezintă un standard minim din punct de vedere ecologic", este de părere Gramling. Producătorii de ulei de palmier ecologic nu folosesc anumite pesticide, întreţin standarde rezonabile de salarizare pe plantaţiile lor şi nu defrişează păduri tropicale pentru a ridica plantaţii de palmieri.

Este însă de remarcat că, în cazul uleiului bio, criteriile de calitate sunt mai stricte decât în cazul produsului de tip RSPO. Gramling deplânge faptul că, în prezent, doar 18 la sută din uleiul de palmier de pe piaţă este ulei RSPO şi doar 1 la sută bio. "Pe acestea nu le cumpără nimeni. Şi cum ar putea să le cumpere cineva, când ele nu sunt marcate corespunzător, astfel încât consumatorul să ştie care este bio şi care nu? Să existe un indiciu, un semn, orice", a declarat reprezentantul WWV.

Biologul Maike Förster, consultant la Save Wildlife Conservation Fund consideră că "RSPO" nu este altceva decât un fel de "greenwashing", un mic truc. "Ideea este bună, însă nerespectarea regulilor este greu de dovedit", spune specialista. În opinia ei, ar trebui să existe norme şi sancţiuni clare la nivel internaţional. Din această perspectivă, lacunele sunt încă prea mari.

Produsele alimentare pot într-adevăr să se lipsească de ulei de palmier. Acesta poate fi înlocuit cu alte ingrediente. "Numai că uleiul de palmier este formidabil de ieftin", spune Förster. În schimb, producătorii de detergenţi şi alte produse pe bază de ulei de palmier încă nu au opţiuni viabile. Trebuie, deci, să apară nu doar norme şi sancţiuni, ci şi investiţii extinse în cercetare", a mai spus specialista.