1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Preşedintele Iohannis şi deşteptarea societăţii civile

George Arun28 noiembrie 2014

Președintele ales e perceput ca un om politic din afara sistemului. Acesta a fost unul din punctele tari care i-au adus victoria, probabil cel mai important. Nu are datorii față de nimeni, nu are polițe de plătit.

https://p.dw.com/p/1DvSs
Imagine: Reuters/R. Sigheti

Așteptările românilor după alegerea lui Klaus Iohannis președinte sînt uriașe. Nu doar din partea celor ce l-au votat, ci și din rîndul multor votanți ai lui Ponta, care acum s-au molipsit cumva de speranța schimbării și nu își mai asumă alegerea făcută la urne. Disimularea opțiunii perdante nu e o noutate și nu trebuie să surprindă, avînd în vedere că aceasta s-a manifestat în proporții mai mari sau mai mici după fiecare scrutin electoral, mai ales atunci cînd a fost ales președintele.

Un sondaj IRES, realizat în primele zile după victoria lui Iohannis, măsoară încrederea românilor în noul președinte, optimismul și speranțele lor legate de noua configurație politică și de drumul pe care îl va urma România de acum încolo. Încrederea în Klaus Iohannis a crescut de la 25% înaintea campaniei electorale, la 61% după ce a fost ales președinte. Observăm aici un spor de încredere la cele 54 de procente cu care Iohannis a cîștigat alegerile, care vine probabil și din partea unora care nu au votat, și din partea altora care, după ce au votat perdant, s-au molipsit cum spuneam de entuziasmul cîștigătorilor. Cert este că președintele ales pleacă la drum cu un capital de încredere nu spectaculos, dar suficient pentru a-și începe proiectele anunțate în campanie.

Același sondaj arată că înaintea campaniei prezidențiale doar 24% dintre români exprimau părerea că lucrurile merg în direcția bună, pentru ca, după ce Iohannis a fost ales președinte, numărul încrezătorilor să crească spectaculos la 55%. În parte, acest optimism este datorat efectelor imediate ale unor teme susținute cu încăpățînare de Klaus Iohannis în campanie: Parlamentul a respins legea amnistiei și grațierii și a scos de sub umbrela imunității mai mulți parlamentari cercetați penal, iar DNA a deschis noi dosare grele de corupție.

Președintele ales e perceput ca un om politic din afara sistemului. Acesta a fost unul din punctele tari care i-au adus victoria, probabil cel mai important. Nu are datorii față de nimeni, nu are polițe de plătit, a spus-o în mod repetat în campanie. Deocamdată, nu avem decît să-l credem pe cuvînt. De aceea majoritatea românilor cred că noul președinte va putea să contribuie decisiv la resetarea jocului politic prin amendarea traseismului, a combinațiilor de culise, a relațiilor penale dintre politicieni și afaceriști, a promovării nepotismului pînă la demnitățile cele mai rîvnite.

Dar cum va reuși toate acestea? Și de cine va fi susținut? Politic, de noul PNL. Dar noul PNL este...nou. Atît de nou, încît trebuie mai întîi să-și clarifice identitatea, dar și să-și aleagă o structură de conducere în care să nu găsim nume maculate, personaje politice cu trecut dubios, oameni duplicitari, exponenți cunoscuți ai sistemului. Cam greu de atins această curățenie generală, nu doar la vîrf, ci și în teritoriu.

În urma a tot ce au consemnat aceste alegeri, e limpede că noul președinte are marea șansă de a găsi răspunsuri și sprijin în societatea civilă. Dacă prin tot ce va face Klaus Iohannis va reuși să aibă de partea sa cetățeanul activ și responsabil, acest lucru va putea coagula societatea civilă în jurul proiectelor mari de reformă din educație, sănătate, conservarea și gestionarea patrimoniului, descentralizare etc.

Vorbim aici de o societate civilă care în general tace de mulți ani, dar care, provocată de teme importante pe care președintele Iohannis a promis să le aducă în dezbatere, poate să iasă din inerție și muțenie. Aceasta poate să fie principala carte cîștigătoare a noului președinte.