1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Poziţiile UE faţă de Ucraina (de Est)

Bernd Riegert / Ioachim Alexandru11 aprilie 2014

UE vrea să-şi amplifice ajutoarele destinate Ucrainei şi să negocieze simultan cu Rusia pe toate canalele diplomatice. Se doreşte evitarea unei escaladări, dar Rusia ameninţă cu facturile de gaz.

https://p.dw.com/p/1BgLM
Imagine: Reuters

Reprezentanţi ai UE, SUA, Ucraina şi Rusia vor să preîntâmpine prin tratative directe, programate pentru joi, 17.04., o înrăutăţire a crizei din Ucraina. Anunţul a fost făcut din cercuri diplomatice de la Bruxelles. Totuşi, purtătoarea de cuvânt a reprezentantei UE pentru politică externă, Catherine Ashton, a evitat să confirme oficial data reuniunii. Ea a declarat doar că sunt programate discuţii. Maia Kohiancici a declarat textual: "Din câte ştiu, este vorba despre o reuniune a miniştrilor de Externe ai celor patru părţi. Deci UE, SUA, Ucraina şi Rusia".

Aparent, Rusia a renunţat la solicitarea sa iniţială, de a aşeza la masa tratativelor şi reprezentanţi ai populaţiei rusofone din estul Ucrainei. De partea cealaltă, UE s-a implicat multă vreme în favoarea înfiinţării unui "grup de contact" pentru Ucraina, care să obţină prin negocieri directe cu Rusia reducerea riscului unei noi escaladări a conflictului. Aceleaşi surse diplomatice de la Bruxelles au comunicat că reuniunea de joia viitoare a fost convenită şi pregătită telefonic de şefii diplomaţiei ruse şi SUA, Serghei Lavrov şi John Kerry.

"Aşteptări moderate"

Adjuncta secretarului de stat american, Victoria Nuland, responsabilă pentru chestiuni europene, a avertizat cu privire la aşteptări prea mari din partea apropiatei reuniuni în patru. Ea a subliniat că este important ca uşa să rămână deschisă pentru diplomaţie, dar că reuniunea nu va fi decât una din multe altele. "Vom vedea ce va apărea nou", a spus Nuland, care a mai menţionat că Rusia a mobilizat la frontiera cu Ucraina 40.000 de militari.

Responsabila şi-a asumat fără echivoc obligaţia de a oferi protecţie aliaţilor NATO din vecinătatea Rusiei. "Nu avem voie să fim delăsători când e vorba de securitatea aliaţilor", a declarat ea. Astfel, mesajul transmis de Nuland preşedintelui Vladimir Putin şi Rusiei este cât se poate de clar: " Nu este permis să se aducă atingere teritoriului NATO". UE şi SUA se tem că Rusia ar putea interveni militar în estul Ucrainei, în conflictul incipient izbucnit între guvernul de la Kiev şi populaţie rusofonă.

NATO îşi verifică planurile de apărare

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat că, în opinia alianţei pe care o reprezintă, unităţile militare concentrate în apropierea Ucrainei sunt gata de luptă. În consecinţă, oficialul a subliniat: "Dacă Rusia doreşte cu adevărat dialogul, atunci primul pas pe care ar trebui să-l facă ar fi retragerea trupelor". Rasmussen a adăugat că prezenta criză nu poate fi soluţionată cu mijloace militare şi de aceea negocierile sunt obligatorii.

Secretarul general al NATO reiterase deja de miercuri, 09.04, nevoia ca alianţa să-şi reactualizeze planurile de apărare a Ţărilor Baltice şi Poloniei, până la finele lunii în curs. "Momentan suntem în situaţia de a verifica în ce fel putem întări apărarea noastră comună. Aceasta înseamnă inclusiv actualizarea planurilor de apărare, înmulţirea manevrelor militare şi mişcări de trupe în funcţie de necesităţi".

Răspunsul Moscovei a fost foarte rapid. Ministerul de Externe de la Moscova a acuzat NATO că foloseşte criza din jurul Ucrainei pentru "a se face mai atrăgătoare". Într-o luare de poziţie a Ministerului se arată: " Atacurile permanente împotriva noastră lansate de secretarul general al NATO ne întăresc convingerea că alianţa se foloseşte de ciză pentru a-şi justifica propria existenţă şi pentru a strânge rândurile în faţa unei ameninţări inexistente la adresa ţarilor NATO".

Liderul grupului liberal din parlamentul European, fostul premier belgian Guy Verhofstadt, a cerut celor patru tabere, în speţă UE, SUA, Ucraina şi Rusia, să găsească o rezolvare paşnică a crizei, în aşa fel încât Ucraina să-şi poată continua drumul spre democraţie. "Vedem în estul Ucrainei o evoluţie comparabilă cu cea existentă în Crimeea cu câteva săptămâni în urmă. UE ar trebui să întărească urgent misiunea de observatori a OSCE în estul Ucrainei deoarece riscul înteţirii activităţilor forţelor fidele Rusiei este în creştere", a declarat Verhofstadt la Bruxelles.

În cazul în care Rusia va interveni militar în estul Ucrainei, UE va adopta împotriva ţării sancţiuni economice. Această hotărâre a fost reiterată de miniştrii de Externe ai ţărilor UE în cadrul reuniunii pe care au avut-o săptămâna trecută la Atena.

Putin flutură Ucrainei facturile pentru gazul livrat

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a trimis în răstimp o scrisoare către diverşi şefi de stat şi de guvern europeni, în care îi avertizează că şi livrările de gaz către state ale UE ar putea fi prejudiciate în cazul în care Ucraina nu-şi plăteşte datoriile către concernul energetic rusesc Gazprom. Ucraina refuză să plătească noul preţ fixat pentru livrările de gaz, fiindcă Rusia a decis la începutul acestei luni să nu-i mai ofere energie la preţuri preferenţiale şi în consecinţă tariful s-a dublat. În 2006, când Ucraina se afla într-un conflict asemănător cu Rusia, şi Gazprom decisese sistarea livrărilor, guvernul de la Kiev a deturnat către consumul propriu gaz din conductele care tranzitează ţara spre occident. În dauna statelor UE.

UE trimite consilieri la Kiev

UE şi Fondul Monetar Internaţional depun eforturi accelerate pentru a oferi ajutor financiar guvernului de la Kiev, ameninţat de faliment. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat miercuri că instituţia sa a alcătuit un grup special de lucru sub conducerea comisarului pentru Extindere, Stefan Füle. Funcţionari europeni sprijină deja sarcinile administrative ale ministerelor ucrainene. "Ţelul grupului de lucru este ajutarea Ucrainei, nu numai financiar, ci şi din punct de vedere tehnic. Este importantă sprijinirea reformelor politice şi economice, de care Ucraina are nevoie pentru a deveni un stat durabil, independent şi modern", a declarat Barroso.

UE i-a promis Ucrainei credite de asistenţă în valoare de 11 miliarde de euro pe parcursul următorilor ani. Iar FMI negociază cu guvernul interimar de la Kiev despre credite în valoare de 14 până la 18 miliarde de euro. Dar executivul ucrainean trebuie mai întâi să îndeplinească anumite condiţii, cum ar fi măsuri de combatere a corupţiei. Suedia, Marea Britanie şi Polonia au propus trimiterea, în Ucraina, a unei misiuni poliţieneşti a UE. Într-un document informal al celor trei ţări se arată că poliţiştii UE ar urma să-i sprijine şi consilieze pe colegii lor ucraineni la edificarea unui sistem judiciar conform normelor statului de drept.

Premierul interimar ucrainean Arzeni Iaţeniuk primeşte sprijin moral din partea preşedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy. Iaţeniuk a fost invitat de Rompuy să rostească pe 29 mai la Aachen, în Germania, un discurs. În acea zi, preşedintelui Consiliului European îi va fi înmânat premiul internaţional "Carol cel Mare" pentru merite deosebite în procesul de unificare a continentului.