1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Poziţia României faţă de Damasc rămâne neschimbată

Horaţiu Pepine, DW-Bucureşti27 august 2013

Linia politică faţă de Damasc a fost hotărâtă de preşedintele Traian Băsescu care, la începutul guvernării USL, în vara anului trecut, s-a opus unei condamnări a regimului preşedintelui Bashar al-Assad.

https://p.dw.com/p/19WcF
Proteste anti-Assad la Bucureşti
Proteste anti-Assad la BucureştiImagine: Reuters

Oficialii de la Bucureşti manifestă o poziţie extrem de reţinută în chestiunea siriană. Prudenţă ar fi puţin spus, căci asistăm mai degrabă la o veritabilă non-exprimare. Prudentă ar putea fi numită în schimb poziţia Germaniei care s-a disociat discret de aliatele sale din NATO, SUA, Marea Britanie sau Franţa.

Dacă secretarul de stat american John Kerry a acuzat fără ezitări guvernul sirian de a fi comis ”o crimă laşă” împotriva propriei populaţii civile prin utilizarea ”incontestabilă” a armelor chimice, purtătorul de cuvânt al cancelarului Angela Merkel a spus că există ”o foarte mare probabilitate” ca regimul Assad să fi utilizat arma chimică, ceea ce ar constitui ”o crimă teribilă”. El a declarat de asemenea că ”nu speculează” asupra eventualităţii ca Germania să se alăture sau să sprijine o acţiune militară împotriva Siriei. La rândul său ministrul de externe Guido Westwelle a reamintit, în ciuda tonului mai hotărât decât în trecut, că scopul rămâne totuşi găsirea unei soluţii politice.

Aşadar în contextul acesta, România pare că doreşte să nu atragă deloc atenţia asupra ei. Luni seara la Cotroceni, preşedintele Traian Băsescu a răspuns la o întrebare privitoare la Siria într-o manieră evazivă: ”Deci noi ne vom poziţiona după ce aflăm rezultatul inspecţiei ONU. Sigur că nici noi nu putem accepta utilizarea gazelor toxice împotriva oricărei părţi, de orice parte”.

Mult mai amplu, comunicatul MAE rămâne totuşi pe linia aceasta a unei non exprimări: ”Ministerul Afacerilor Externe a luat act cu profundă îngrijorare de atacurile produse în zona metropolitană a Damascului, care s-au soldat cu sute de victime, inclusiv copii, în rândurile populaţiei civile. Autorităţile române condamnă ferm orice atac asupra populaţiei civile în cadrul conflictului sirian”. Iar în final se arată că ”MAE va continua să urmărească cu atenţie evoluţiile din Siria, în special din perspectiva acordării de sprijin şi protecţie consulară cetăţenilor români aflaţi în această ţară.”

Linia politică faţă de Damasc a fost hotărâtă de preşedintele Traian Băsescu care la începutul guvernării USL, în vara anului trecut, s-a opus unei condamnări a regimului de la Damasc. El a argumentat că se găsesc în Siria mulţi cetăţeni români care ar putea fi supuşi unor represalii din partea autorităţilor. Misiunea diplomatică românească ar juca de asemenea rolul de sprijin şi pentru cetăţenii altor state care şi-au retras personalul diplomatic. Rolul Românie ar fi aşadar mai complex decât pare, iar atitudinea de non-combat o simplă aparenţă.

La Bucureşti, cu puţine excepţii (deputatul Remus Cernea), linia oficială nu este contestată. Opoziţia face parte din tabăra preşedintelui Băsescu, iar majoritatea guvernamentală a acceptat regula coabitării care oferă preşedintelui prioritate în domeniul politicii externe şi de securitate.