Poziţia lui Titus Corlăţean devenise intenabilă

Ministrul de Externe Titus Corlăţean a demisionat luni din funcţie în urma scandalului provocat de proasta organizare a scrutinului în turul întâi al alegerilor prezidenţiale.

Iniţial, MAE a anunţat măsuri pentru a face faţă unui număr mai mare de votanţi în străinătate, fără a mări numărul secţiilor de votare. A simplificat procedura privind declaraţia pe proprie răspundere, a promis mobilizarea unui personal mai numeros şi mărirea numărului de ştampile şi cabine de vot.

Cu toate acestea cei de la Externe s-au opus organizării de noi secţii de votare, pretinzând că legea nu ar permite acest lucru în cursul procesului electoral.

Or, Biroul Electoral Central cu care MAE împarte responsabilitatea votului în străinătate a susţinut contrariul. În opinia BEC, legea împiedică înfiinţarea unor secţii noi numai în ţară, acolo unde votul se desfăşoară pe baza listelor electorale permanente, dar nu şi în străinătate, acolo nimeni nu ştie dinainte cine sunt alegătorii.

În ţară fiecare alegător este arondat cu precizie unei anumite secţii pe baza unei liste nominale, dar în străinătate fiecare votează unde doreşte sau mai curând acolo unde îi este cu putinţă.

Aşadar e ilogic să pretinzi că legea ar interzice organizarea de noi secţii, câtă vreme acestea nu sunt legate de listele electorale permanente. Acolo unde nu există o listă de alegători înscrişi, cu adrese stabile, se pot organiza teoretic oricâte secţii suplimentare, căci ele funcţionează pe baza unor tabele alcătuite pe parcursul procesului de votare.

Prostie birocratică sau rea intenţie? În răstimp s-a creat o mare presiune publică prin manifestaţiile care au avut loc duminică în mai multe oraşe din ţară şi în cursul cărora s-a protestat cu vehemenţă împotriva guvernului, în principal, pe tema restrângerii dreptului de vot. Au existat şi demersuri diplomatice care au făcut ca poziţia ministrului de externe să devină intenabilă.

În consecinţă Titus Corlăţean a demisionat astăzi din funcţie, declarând că nu înţelege să se supună unor demersuri nelegitime pe care nu le-a numit însă decât într-o manieră aluziv-polemică: ”Nu pot accepta ca MAE să încalce legea pe considerente electorale ale domnilor Băsescu şi Iohannis”.

Ministrul demisionar, Titus Corlăţean, pretinde însă în continuare că are dreptate. El se consideră în mod evident victima împrejurărilor. În opinia sa comunicatul BEC de la finele spătămânii trecute în care este menţionată posibilitatea legală a înfiinţării de noi secţii ar fi suspect, căci anterior BEC emisese o hătărâre în care nu menţionase acest aspect.

Dar modul şi împrejurările în care membrii BEC au ajuns la o nouă concluzie sunt mai puţin importante. Importantă este argumentaţia însăşi, iar ministrul s-a baricadat pur şi simplu pe poziţiile sale anterioare fără să furnizeze nici cel mai mic contraragument valabil.

Întrebarea este dacă cel care va prelua atribuţiile ministrului demisionar va lua decizia de a face cele de cuviinţă pentru a detensiona situaţia, înfiinţând mai multe secţii acolo unde în mod vădit se simte nevoia. Aşa ar fi logic, căci altfel demisia lui Titus Corlăţean ar părea nejustificată. Deocamdată domneşte incertitudinea: Nu se ştie cine îl va înlocui temporar şi nici care sunt cu adevărat intenţiile Guvernului.