Polonia e în doliu

Władysław Bartoszewski a fost un martor ocular al ororilor de la Auschwitz şi o victimă a nazismului de la care nimeni nu s-ar fi aşteptat la atâta angajament în reconclierea celor două popoare. Şi, totuşi, el şi alţii ca el au făcut posibilă apropierea Germaniei şi Poloniei după cel de-al Doilea Război.

"Ne înclinăm în faţa operei şi a umanitarismului acestui mare om", scrie în telegrama de condoleanţe a cancelarei Angela Merkel adresată premierului Ewa Kopacz. "Până în ultima sa clipă şi-a pus viaţa în slujba noastră, a tuturor."

Władysław Bartoszewski a supravieţuit ca prin minune lagărului de la Auschwitz. Apoi a intrat în armata poloneză şi a luptat pentru eliberarea câtorva mii de evrei. După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial a lucrat ca jurnalist liber profesionist fiind arestat de către comunişti în repetate rânduri. Bartoszewski susţinea opoziţia catolică şi mişcarea sindicală Solidarność.

După 1989 a deţinut două mandate în fruntea Ministerului de Externe. În ciuda vârstei sale înaintate, fostul şef al diplomaţiei poloneze a rămas activ - ultima oară în calitate de consilier al premierului Ewa Kopacz şi coordonator al relaţiilor germano-poloneze.

Întrebat despre bunele sale relaţii cu Germania, fostul deţinut de la Auschwitz spunea: "Dacă mi-ar fi spus cineva, în 1941, când ieşeam la apel în lagărul de concentrare, că într-o bună zi voi avea prieteni germani, l-as fi declarat nebun." Cu toate acestea, decenii mai târziu, Bartoszewski ajungea să fie considerat în Germania unul din artizanii reconcilierii germano-poloneze.

Empatie incomodă

Władysław Bartoszewski era interesat de poporul vecin încă dinaintea izbucnirii conflagraţiei. În lucrarea de Bacalureat şi-a ales ca temă literatura germană. Ulterior, a învăţat şi limba germană.

În 1995, fostul ministru polonez era unul dintre puţinii oaspeţi străini invitaţi să ţină un discurs în Bundestag. Cu ocazia împlinirii unei jumătăţi de secol de la încheierea războiului, Bartoszewski a arătat empatie faţă de victimele evacuate sau strămutate cu forţa - lucru care i-a atras aprecierea germanilor, dar şi criticile conaţionalilor săi.

"Ca martor ocular, Władysław Bartoszewski a aflat de ce sunt în stare oamenii - atât bine cât şi rău", spunea preşedintele german Joachim Gauck la aniversarea de 90 de ani a fostului om politic polonez.

Cu toate că din partea germanilor a avut parte de rele tratamente în vremea războiului, Bartoszewski a putut vorbi calm şi fără reproşuri despre dificilele relaţii germano-poloneze şi despre trecutul european. Însă indiferent de câtă istorie conţinea discursul său, la finalul acestuia, fostul om politic făcea trimitere la viitor. Nu-l caracterizau patosul şi sentimentalismele, ci ironia fină şi spiritul sobru. Bartoszewski căuta mereu căi noi şi compromisuri.

Władysław Bartoszewski a analizat ani de zile maniera în care Germania îşi abordează istoria, mai ales prelucrarea trecutului şi asumarea răspunderii. Acasă era renumit pentru lucrul acesta. În patria sa a făcut valuri cu teme tabu ca poziţia Poloniei din zilele noastre faţă de antisemitismul din cel de-al Doilea Război Mondial.