1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Planul „anti-Vilnius” pentru Moldova

Vitalie Călugăreanu - DW Chişinău5 iulie 2013

La Chişinău se vorbeşte tot mai des în ultima vreme despre un scenariu provocator al Kremlinului numit de publicişti „planul anti-Vilnius”.

https://p.dw.com/p/192fU
Imagine: DW

În luna noiembrie, la summit-ul Parteneriatului Estic al UE, la Vilnius, urmează a fi semnate Acordul de asociere, Acordul de liber schimb şi, posibil, Acordul de liberalizare a regimului de vize între Moldova şi UE. Rusia încearcă să zădărnicească acest proces şi a reactivat mai multe pârghii de presiune asupra autorităţilor de la Chişinău, iar moldovenii sunt „bombardaţi” mediatic de la Moscova cu ştiri despre posibilele avantaje de care s-ar bucura Moldova dacă ar adera la Uniunea Euroasiatică.

Putin se simte ameninţat

Potrivit analistului politic moldovean, Petru Bogatu, „în cazul în care Chişinăul şi Kievul se integrează la toamnă sau la începutul anului viitor în familia europeană şi obţin un regim liberalizat de vize, lucrurile s-ar complica ameninţător pentru liderul de la Kremlin. Un eventual succes al summit-ului de la Vilnius se va constitui într-un adevărat dezastru politic şi într-o catastrofală pierdere de imagine pentru preşedintele Rusiei, fapt pe care se vede obligat să-l contrabalanseze de pe acum. Tocmai de aceea, Moscova, de la un timp încoace, a întors macazul şi mimează dorinţa unei reconcilieri istorice cu Bucureştiul. Nitam-nisam, România a fost vizitată recent de secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patruşev”, a remarcat Bogatu. În opinia sa, „singura carte pe care Kremlinul o poate juca în raport cu România, dar şi cu Parteneriatul Estic este problema transnistreană. Nu degeaba, în urma vizitei generalului Patruşev la Bucureşti, în mass-media se induce ideea că Republica Moldova ar urma să renunţe la regiunea separatistă în schimbul păcii în ţară şi al unei integrări confortabile în Uniunea Europeană”. Apropo: a doua zi după negocierile purtate de generalul Patruşev la Bucureşti, România a fost vizitată de John Brennan, directorul CIA, iar după întrevederile cu Băsescu şi Ponta, americanul a plecat la Moscova. Din aceste coincidenţe s-a născut ipoteza că în triunghiul convenţional România (UE) – Rusia – SUA ceva se coace „şi nu-i exclus să se încerce o ajustare a unor soluţii inedite şi reciproc avantajoase în privinţa zonei secesioniste din estul Republicii Moldova”, menţionează Petru Bogatu.

Băsescu - la Chişinău, Corlăţean – la Moscova

Nu întâmplătoare a fost şi declaraţia de joi a preşedintelui României, Traian Băsescu. În contextul vizitei pe care ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, urmează să o facă la Moscova, Băsescu a declarat: „nu sunt un politician cu încredere în Moscova, cum nici Moscova nu are încredere în mine”. În timp ce Corlăţean se duce la Moscova, Traian Băsescu are programată, pentru 17 iulie, o nouă vizită oficială la Chişinău.

Pentru a complica atmosfera şi a diviza şi mai mult societatea moldovenească, politicienii pro-ruşi de la Chişinău s-au năpustit vulgar asupra preşedintelui României. Joi, în Parlament, liderul comunist Vladimir Voronin a proferat acuzaţii şi l-a ofensat pe Traian Băsescu, utilizând un limbaj murdar şi grosolan. Comunistul a spus că Băsescu nu are ce căuta în Republica Moldova şi că această vizită va agita autorităţile separatiste de la Tiraspol.

Triumviratul Rogozin-Şevciuk-Voronin

Potrivit analiştilor politici, Voronin lucrează în echipă cu şeful grupării separatiste de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, şi cu vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, ultimul fiind perceput ca autor din umbră al celor mai cumplite diversiuni ruseşti din ultimul timp împotriva Republicii Moldova, iar scenariul implementat de cei trei s-ar numi „planul anti-Vilnus”.

Analiştii politici urmăresc cu maximă atenţie şi actuala vizită a viceministrului rus de Externe, Grigori Karasin. Joi, diplomatul rus s-a întâlnit la Chişinău cu preşedintele Parlamentului, Igor Corman, şi cu vicepremierul pentru Reintegrare, Eugen Carpov. Oficial se ştie că s-a discutat despre iniţiativa Chişinăului de a instala şase puncte de control migraţional la aşa-numitul hotar administrativ dintre Moldova şi Transnistria (cerinţă a UE pentru liberalizarea regimului de vize). Nu se ştie în ce tonalitate s-a discutat, dar se cunoaşte că Rusia este împotriva aplicării acestei măsuri de către Chişinău. Vineri, Grigori Karasin are programate întrevederi cu liderul transnistrean Evgheni Şevciuk şi cu alţi exponenţi ai grupării separatiste.

Uniunea Euroasiatică „o ofertă moartă”

Paralel cu exercitarea presiunilor diplomatice, Rusia a pornit un atac mediatic foarte bine orientat şi orchestrat în Republica Moldova, iar în corul instituţiilor de presă angrenate „cântă” nu doar posturile ruseşti de televiziune retransmise pe teritoriul Republicii Moldova, ci şi posturile locale. De câteva săptămâni, acestea întreţin artificial o campanie în care se prezintă presupusele avantaje economice şi sociale de care s-ar bucura Moldova dacă ar face parte din Uniunea Euroasitică. Materialele TV sunt făcute în aşa fel încât să descurajeze opţiunea proeuropeană a moldovenilor, UE fiind asemănată cu „raiul homosexualilor”.

În opinia experţilor, Moscova încearcă să copleşească moldovenii cu „o ofertă moartă”, deoarece aderarea la Uniunea Euroasiatică nu este agreată masiv nici măcar de populaţia din regiunea transnistreană, nemaivorbind de cea de pe malul drept al Nistrului. Un sondaj efectuat recent în regiunea separatistă a arătat că opţiunea euroasiatică este mai apropiată de populaţia din Transnistria, dar că cei de acolo îşi doresc să sărbătorească şi Ziua Europei.