1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Pirkka Tapiola: “Semnarea Acordului de asociere nu reprezintă punctul final din relaţiile Moldovei cu UE”

Vitalie Călugăreanu, DW-Chişinău25 iunie 2014

Pe 27 iunie, la Bruxelles, se preconizează semnarea Acordului de asociere şi a Acordului de liber schimb între Republica Moldova şi UE. Corespondenţii DW au discutat cu şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola.

https://p.dw.com/p/1CPr6
Pirkka Tapiola
Imagine: DW

DW: - Domnule Tapiola, ce înseamnă semnarea Acordului de asociere şi de liber schimb cu UE pentru Republica Moldova? Cum se va schimba viaţa moldovenilor după aceasta?

PIRKKA TAPIOLA: - Sunt convins că semnarea Acordului va crea noi posibilităţi pentru Republica Moldova. Acordul înseamnă asocierea politică şi integrarea economică cu UE, dar mai important este cadrul pe care îl creăm pentru implementarea reformelor şi atragerea investiţiilor. Noi deschidem pieţele europene pentru Moldova, vom impulsiona reformele, inclusiv în ceea ce priveşte standardizarea, calitatea mărfurilor moldoveneşti. Sper că acest acord va dinamiza reformarea justiţiei şi lupta cu corupţia. Cetăţenii vor avea mai multe şanse de a trăi decent într-o ţară prosperă.

DW: - Totuşi, recent, la o întâlnire cu jurnaliştii, Dumneavoastră aţi spus că Delegaţia UE a enumerat 32 de mituri, care bântuie prin societate - 32 de „sperietori” referitoare la textul acordului. Într-adevăr sunt experţi locali, economişti, care vorbesc de anumite pericole. Cât de justificate sunt aceste temeri?

Tapiola: - În primul rând, ar fi bine să ne bazăm pe analize şi cercetări concrete, nu pe emoţii şi propagandă. Ori analizele efectuate de economişti foarte buni arată că dacă reformele care sunt prevăzute în Acordul de asociere şi cel de liber schimb vor fi implementate, în faţa Moldovei se vor deschide una câte una porţile spre noi oportunităţi şi prosperitate.

Am sesizat că toate tunurile celor care critică sunt îndreptate în două direcţii: în primul rând, din păcate, sunt oameni care vor să impună, în acest context, un anumit scenariu geopolitic. Aceştia agită ideea unu „război rece” între Vest şi Est şi încearcă să atragă în el şi Republica Moldova. Atare abordări sunt totalmente lipsite de temei. UE nu atentează în nici un fel la suveranitatea Moldovei. În Acordul de asociere UE - Moldova nu există nimic ce ar pune în pericol suveranitatea ţării. Deschizând cea mai mare piaţă a lumii pentru produsele moldoveneşti, noi nu-i dictăm ţării cu cine şi ce fel de relaţii comerciale să dezvote. Principalul nostru scop este dezvoltarea relaţiilor economice, umanitare şi sociale. Societatea moldovenească va beneficia de noi posibilităţi de dezvoltare, de o consolidare a democraţiei. Va creşte nivelul de trai. Acest lucru este şi în interesul Europei, care are nevoie de stabilitate.

Al doilea element care încurajează fobia oponenţilor eurointegrării este influenţa din exterior. Misiunea lor este să creeze repulsie, la nivelul societăţii, faţă de valorile UE, să-i creeze Uniunii Europene imagine de sperietoare, de pericol. Noi nu ameninţăm pe nimeni. Noi nu închidem uşa în faţă nimănui. Iar dacă, potrivit unor critici, după semnarea Acordului de asociere cu UE, cineva va închide piaţa CSI pentru produsele moldoveneşti, acest lucru se va întâmpla nu din vina noastră. Este foarte important ca acest lucru să fie bine înţeles.

Desigur că noi monitorizăm situaţia şi am fi foarte dezamăgiţi dacă ar apărea piedici în calea acelor posibilităţi asupra cărora noi am convenit cu Republica Moldova. Repet - noi respectăm suveranitatea Moldovei, respectăm alegerea acestei ţări de a dezvolta relaţii şi cu Vestul, şi cu Estul. Dar noi aşteptăm acelaşi respect din partea tuturor partenerilor internaţionali.

DW: - Dar UE are vreun plan de susţinere operativă a Moldovei în cazul în care, după semnarea Acordului de asociere, ţara va fi presată de alţi parteneri strategici, în special de Rusia? De altfel, Chişinăul a primit deja avertismente de acest fel din partea mai multor oficiali ruşi. Cetăţenii moldoveni se tem nu numai că se vor închide pieţele, dar şi că vor rămâne fără gaz rusesc, fără energie electrică, că vor fi trimişi acasă muncitorii moldoveni din Rusia, că va fi introdus regim de vize cu Rusia...

Prikko Tapiola, în dialog cu Vitalie Călugăreanu
Prikko Tapiola, în dialog cu Vitalie CălugăreanuImagine: DW/I. Semionova

Tapiola: - Nu o să comentez prea mult, dar o să vă răspund cu o întrebare: Cât poţi trăi în frică? Noi nu considerăm ameninţările şi şantajul ca pârghii legitime de dezvoltare a relaţiilor internaţionale. Pentru noi respectul, susţinerea şi valorile comune sunt elementele-cheie de care ne ghidăm.

Conform statisticilor, deja 54% din exporturile moldoveneşti sunt absorbite de pieţele UE, 15% de piaţa ucraineană şi 12% de piaţa Federaţiei Ruse. Eu m-aş bucura dacă relaţiile comerciale moldo-ruse ar fi mai dinamice, pentru că diversitatea pieţelor de desfacere ne avantajează pe toţi. Apropo, noile avantaje economice oferite Moldovei deschid noi perspective şi pentru investitorii ruşi, dacă aceştia vor dori să beneficieze de ele. Aţi sesizat diferenţa? Cineva ameninţă şi şantajează, iar altcineva crează oportunităţi.

În ceea ce priveşte sursele alternative de alimentare cu energie electrică, încă analizăm posibilităţile de soluţionare a acestei probleme. La sfârşitul lunii august, sper că va fi dat în exploatare gazoductul Iaşi-Ungheni.

DW: - Unele formaţiuni din opoziţie de la Chişinău cer amânarea semnării Acordului de asociere şi organizarea unui referendum pentru determinarea vectorului politicii externe a ţării. Cum vi se pare această iniţiativă?

Tapiola: - Haideţi să citim mai întâi acest acord, măcar să vedem despre ce este vorba. Am spus deja că el nu ameninţă suveranitatea şi că doar impulsionează reformele deja demarate, crează perspective de modernizare a economiei. Orientarea politicii externe a ţării a fost proclamată ca prioritate mai demult şi cred că se cam exagerează atunci când se leagă acest subiect nemijlocit de acordul ce urmează a fi semnat. Importanţa acestui document este, desigur, mai mare decât a unui acord de liber schimb. Acesta este un acord foarte ambiţios pentru ţară, însă el nu schimbă cursul politicii externe.

Cu patru ani în urmă, actuala coaliţie de guvernare a învins la alegerile parlamentare datorită promisiunii de a apropia Moldova de UE. Deci, integrarea europeană a fost principala promisiune electorală...

Având în vedere faptul că Acordul de asociere şi Acordul de liber schimb cu UE nu sunt nişte documente ce ar proclama aderarea Moldovei la UE şi nici nu schimbă statutul constituţional al ţării, discuţiile privind eventualitatea unui referendum sunt cel puţin ciudate. Desigur că orice ţară poate desfăşura plebiscite în privinţa oricărei chestiuni găseşte de cuviinţă. Dar în cazul acesta eu nu înţeleg care ar fi problema ce ar necesita să fie scoasă la referendum.

DW: - Republica Moldova a parafat Acordul la Vilnius cu doar jumătate de an în urmă – în noiembrie 2013. De obicei, între parafarea şi semnarea unor astfel de documente trece mult mai mult timp. Cum explicaţi graba cu care s-a acţionat în cazul Moldovei? Au influenţat asupra acestui proces evenimentele din Ucraina?

Tapiola: - Iniţial nu a existat nici o legătură. Dar ceea ce am observat ulterior şi ceea ce vedem că se întâmplă acum în Ucraina, demonstrează o implicare din afară – tentative de creare artificială a unor scenarii geopolitice. Noi vedem o acaparare de teritoriu şi o mulţime de alte lucruri inacceptabile, regretabile care, în cele din urmă, au determinat UE şi SUA să impună anumite sancţiuni.

Într-adevăr, vom semna acordul cu Republica Moldova mai devreme decât era preconizat. Noi am urgentat procedurile la solicitarea Guvernului de la Chişinău. Am reuşit să scurtăm esenţial distanţa dintre parafarea şi semnarea documentelor.

DW: - Recent, europarlamentarul român, Monica Macovei, a declarat că Moldova ar trebui primită imediat în UE, pentru a o proteja de un eventual scenariu ucrainean. Ce părere aveţi despre aceasta?

Tapiola: - Cum obişnuiesc să zică psihologii – „Trebuie să trăim aici şi acum!”. Deocamdată vorbim de o asociere politică şi despre zona de comerţ liber. Nu cred că e cazul să ne grăbim. Acest acord nu prevede paşii care, logic, parcă ar trebui să urmeze, dar nici nu îi exclude. Semnarea Acordului de asociere nu reprezintă punctul final din relaţiile Moldovei cu UE.

Cred că acum ar trebui să ne concentrăm asupra implementării reformelor şi să valorificăm toate posibilităţile care se vor ivi, pentru a moderniza ţara. Apoi, pe o bază solidă, se va putea construi mai uşor viitorul.