1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Perspectivele guvernului actual

Horaţiu Pepine, DW-Bucureşti21 noiembrie 2014

După toate aparenţele, Washingtonul ar prefera o schimbare rapidă de guvern la Bucureşti, în timp ce oficialii europeni sunt mai răbdători, părând înclinaţi să privilegieze stabilitatea.

https://p.dw.com/p/1DrBB
Imagine: Reuters/B. Cristel

Uneori poate exagerăm cu interpretările. Dar câtă vreme nu avem acces permanent şi neîngrădit la politicienii însărcinaţi cu marile probleme ale lumii, nu avem încotro. Deunăzi, doi oficiali americani, Rose Gottemoeller, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională şi Frank Rose, negociator cu România pentru acordul privind scutul antirachetă, au dat de înţeles că Washingtonul este încântat de alegerea candidatului Opoziţiei, Klaus Iohannis, şi au exprimat nerăbdarea de a începe colaborarea cu noua administraţie. Au sugerat emisarii americani o schimbare de guvern la Bucureşti?

Iniţial, am fi putut crede că este vorba de o neînţelegere care se trage din diferenţele de sistem constituţional. Preşedintele SUA este şi şeful guvernului, aşa încât pare un simplu automatism de limbaj să spui aşa cum a spus Rose Gottemoeller: „Aşteptăm cu nerăbdare să lucrăm cu preşedintele ales Iohannis şi cu guvernul său.”

Dar în replica imediat următoare, colegul ei Frank Rose a reluat mesajul într-un chip aparent mai clar: „Aşteptăm să lucrăm cu preşedintele ales şi cu noul Guvern al României”.

Mesajele curg şi descoperim în fiecare nuanţe diferite. Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a adresat o scrisoare preşedintelui ales în care identificăm o poziţie, aparent, diferită: „Sper să avem şansa să ne întâlnim curând. De-abia aştept să lucrez cu dumneavoastră şi cu Guvernul României în aplicarea agendei comune pentru Uniune.”

Anterior şi cancelarul Germaniei Angela Merkel şi preşedintele Joachim Gauck i-au adresat noului preşedinte mesaje călduroase, fără să includă nicio trimitere la guvern.

Dimpotrivă, unii membrii ai Bundestagului au cerut într-o manieră categorică demisia primului-ministru Victor Ponta, (v. Gunther Krichbaum), dar parlamentarii sunt mai liberi să exprime anumite opinii decât diplomaţii şi membrii Executivului, care măsoară mai atent consecinţele unor declaraţii.

Aşadar dacă admitem că interpretarea aceasta e corectă, Washingtonul ar prefera o schimbare rapidă de guvern la Bucureşti în timp ce oficialii europeni sunt mai răbdători, părând înclinaţi să privilegieze stabilitatea. Opoziţia din România nu a dat nici ea semne de nerăbdare şi am înregistrat deja câteva declaraţii din care reiese că noul PNL nu este pregătit să preia guvernarea.

În acest context lucrurile par să depindă în mare măsură de capacitatea Guvernului actual de a rezista pe poziţii, propunând un Buget bine alcătuit şi evitând, în general, politicile controversate.