1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Parteneriatul Estic, privit cu scepticism

Mikhail Bushuev / i.a.20 mai 2015

Reuniunea la vârf UE şi unele foste republici sovietice îi va dezamăgi probabil pe unii dintre participanţi pentru că instituţiile de la Bruxelles nu sunt dispuse să ia decizii pe placul guvernelor de la Kiev şi Tbilisi.

https://p.dw.com/p/1FTGf
Imagine: REUTERS

Ucraina şi Georgia îşi pun mari speranţe în reuniunea la vârf a Parteneriatului Estic al UE, care se va desfăşura în perioada 21-22 mai în capitala Letoniei, Riga. La Parteneriatul Estic iau parte, pe lângă Ucraina şi Georgia, şi Armenia, Azerbaidjan, Belarus şi Republica Moldova. Programul UE stimulează relaţiile politice, economice şi sociale cu ţările partenere, sprijinind concomitent reformele politice, economice şi sociale pe care acestea le aplică. În acest fel, UE vrea să-şi apropie cele şase foste republici sovietice, dar fără a le primi în rândurile sale.

Speranţele deşarte ale Kievului

Fără doar şi poate, criza din Ucraina va fi principala temă de discuţii în cadrul reuniunii. În ajunul evenimentului, ambasadorul Ucrainei la UE, Konstantin Ieliseiev, a declarat că întâlnirea de la Riga va arăta "dacă s-au tras învăţăminte corecte din trecut şi din evenimentele anului 2014". Dar fiindcă UE vrea să convingă Kremlinul că Parteneriatul Estic nu este îndreptat împotriva Rusiei, este puţin probabil ca reprezentanţii Bruxelles-ului să lanseze declaraţii belicoase în direcţia Moscovei.

În plus, UE a explicat clar că situaţia din Crimeea şi din estul Ucrainei nu-i va modifica poziţia fundamentală, privitoare la "perspectiva europeană" a Kievului. Ucraina vrea să devină membră cu drepturi depline a UE. Dar, pe termen scurt, regimul de la Kiev nu poate aştepta o şi mai strânsă apropiere de UE, care să depăşească prevederile tratatului de asociere şi liber schimb, semnat deja. Ucraina poate cel mult aştepta la Riga să-i fie elogiate eforturile depuse în vederea desfiinţării vizelor de intrare în spaţiul Schengen. Guvernul de la Kiev vrea ca ucrainenii să poată călători pe viitor în ţările UE fără viză. În acest scop, potrivit ambasadorului Ieliseiev, Ucraina a îndeplinit deja 10 din cele 15 criterii cerute de UE. De aceea, în opinia sa, este posibil să se renunţe curând la vizele obligatorii. Totuşi, observatorii nu se aşteaptă ca acest lucru să se întâmple pe parcursul acestui an.

Georgia trebuie să aştepte, Moldova are prioritate

Georgia consideră că îndeplineşte deja toate criteriile pentru eliminarea vizelor. Guvernul de la Tbilisi se referă în context la un raport al Comisiei Europene în care se constată progrese la aplicarea reformelor. De aceea, guvernul georgian a adresat o scrisoare preşedinţilor şi şefilor de guvern europeni, în care susţine că relaxarea regimului de acordare a vizelor este o condiţie pentru aprofundarea relaţiilor de cooperare. În plus, Georgia exprimă speranţa că UE îi va oferi la Riga o "perspectivă europeană". Totuşi, din documentele finale provizorii ale reuniunii nu reiese aşa ceva. De aceea, observatorii de la Tbilisi consideră că Georgia a devenit "o victimă a propriei sale solidarităţi" şi nu va scăpa de obligativitatea vizelor decât o dată cu Ucraina.

Republica Moldova, în schimb, semnatară şi ea, alături de Ucraina şi Georgia, a tratatului de asociere şi liber schimb, ar putea beneficia curând de o relaxare a regimului de acordare a vizelor pentru ţările UE.

Armenia nu are prea mari aşteptări de la reuniunea din capitala Letoniei. Potrivit unor observatori armeni, guvernul de la Erevan va sublinia că, în ciuda cooperării sale cu Uniunea Economică Eurasiatică (UEE), ţara nu întoarce spatele Europei şi există domenii de cooperare cu UE, compatibile cu calitatea Armeniei de membră a UEE. Uniunea Economică Eurasiatică este o piaţă internă şi o uniune vamală dominată de Rusia, din care mai fac parte Belarus şi Kazahstan. Un acord de asociere şi liber schimb negociat deja de UE şi Armenia nu a mai putut fi parafat fiindcă apartenenţa la uniunea vamală nu este compatibilă cu acordul european.

Nici Azerbaidjanul nu are prea mari aşteptări de la reuniunea din Riga. Totuşi, guvernul de la Baku a luat act cu uşurare de ştirea că UE intenţionează să modifice conceptul pentru cele şase state şi să edifice Parteneriatul Estic mai individualizat. Baku a comunicat deja din 2013 că nu intenţionează să semneze un acord de asociere şi liber schimb cu UE. Azerbaidjanul preferă înţelegerile separate, cum ar fi cele care reglementează cooperarea în sectorul energetic.

Aşteptările Republicii Belarus

Se poate spune că modeste sunt şi aşteptările guvernului de la Minsk. O apropiere de UE în chestiunea vizelor nu se află pe ordinea de zi. Potrivit observatorilor din Belarus, ţara îşi doreşte totuşi o aprofundare a cooperării economice cu UE, dar fără o modificare a arhitecturii relaţiilor externe existente.

UE condiţionează negocierile cu guvernul de la Minsk de încetarea represiunilor şi eliberarea deţinuţilor politici şi a instituit sancţiuni împotriva reprezentanţilor guvernamentali socotiţi responsabili pentru acestea. De asemenea, UE sprijină societatea civilă din Belarus. Potrivit observatorilor, este însă posibilă discutarea, în culise, a posibilităţii desfiinţării, măcar parţiale, a sancţiunilor UE.