Parlamentul, scut pentru corupți

Camera Deputaților a respins marți cererea procurorului general, la solicitarea DNA, privind încuviințarea începerii urmăririi penale a fostului ministru al Finanțelor Daniel Chițoiu, suspectat că a promovat în interes clientelar Ordonanța 94/2013 privind organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară. Deși votul a fost secret, rezultatul arată că şi unii deputaţi liberali au votat umăr la umăr cu noua majoritate parlamentară.

Daniel Chițoiu se află în atenția procurorilor pentru abuz în serviciu și constituirea unui grup infracțional organizat în vederea protejării intereselor SC Carpatica Asigurări SA, care ar fi reușit să tergiverseze fraudulos controalele de la ASF. Fostul director al ASF, Dan Radu Rușanu, este arestat preventiv pentru 30 de zile în dosarul „Carpatica”. În același dosar este cercetată și soția lui Daniel Chițoiu, unul din directorii ASF, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice.

Nu este singurul caz în care parlamentarii obstrucționează Justiția. În urmă cu două săptămîni, Camera Deputaților a votat împotriva cererii procurorilor DNA pentru aprobarea arestării preventive a deputatului PSD Vlad Cosma, acuzat de trafic de influență. Procurorii susțin că, împreună cu tatăl său, președintele Consiliului Județean Prahova Mircea Cosma, deputatul Vlad Cosma ar fi primit mită peste un milion de euro pentru favorizarea mai multor firme.

Alți parlamentari și foști miniștri și-au dobîndit o superimunitate de la colegii lor, în urma respingerii unor cereri similare formulate de DNA. Între aceștia: Varujan Vosganian, Laszlo Borbely, Victor Paul Dobre.

Unii aleși nu au avut însă norocul celor pe care i-am numit, astfel că, în momentul de față, 13 deputați și senatori fie sînt urmăriți penal, fie sînt trimiși în judecată pentru fapte de corupție.

Un alt exemplu de protecţionism al parlamentului, mai exact al majorităţii pînă mai ieri USL, iar acum USD-UDMR, priveşte regimul situaţiilor de incompatibilitate. Deşi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat decizii definitive şi irevocabile încă din noiembrie anul trecut privind situaţiile de incompatibilitate în care se află un deputat şi un senator, cei doi îşi exercită în continuare mandatul.

În Raportul MCV publicat la începutul anului se arată că parlamentul a dat dovadă de lipsă de consecvenţă în ceea ce priveşte problemele de integritate ale unor parlamentari, făcînd referire la deciziile ÎCCJ din noiembrie, dar şi la intervenţia Curţii Constituţionale privind conflictul constituţional dintre puterea legislativă şi cea judecătorească. Nici după publicarea raportului parlamentul nu a pus capăt mandatelor celor doi parlamentari. Şi probabil nu o va face nici acum, după ce comisarul european pentru Justiţie, Viviane Reding, în prezentarea noului cadru pentru protejarea statului de drept, a dat ca exemple România şi Ungaria, unde statul de drept este supus la o "ameninţare sistemică".

Ameninţarea sistemică a statului de drept am putut-o vedea în toată grozăvia ei imediat după ce USL s-a instalat la putere, prin încălcarea repetată şi orchestrată a Constituţiei. "Marţea neagră", în care USL a încercat, la pachet, modificarea Codului penal pentru a acorda o super-imunitate parlamentarilor, votarea legilor amnistiei şi graţierii, este un coşmar mult mai proaspăt oferit de USL-USD.