1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Paris: Conferinţa pentru combaterea "Statului Islamic"

Anne Allmeling / afp / kna / Ioachim Alexandru15 septembrie 2014

Şi ţări occidentale se simt ameninţate de organizaţia teroristă SI. Franţa militează în prezent în favoarea unor acţiuni coordonate împotriva jihadiştilor

https://p.dw.com/p/1DCKc
Imagine: picture-alliance/dpa/Yoan Valat

Preşedintele Franţei, Francois Hollande, a călătorit deja la Bagdad şi Erbil, a aprobat livrări de armament pentru kurzii din Irak şi ajutoare suplimentare pentru combaterea miliţiilor teroriste SI. Din dorinţa de a accelera alcătuirea coaliţiei antiteroriste, Hollande a organizat la Paris o conferinţă internaţională, cu participarea, între alţii, a preşedintelui Irakului, Fuad Masum şi şefului diplomaţiei germane, Frank-Walter Steinmeier.

În accepţiunea multor şefi de stat şi de guvern, evenimentele care au avut loc la finele săptămânii trecute impun măsuri urgente împotriva extremiştilor suniţi. Decapitarea unui ostatec britanic de către luptători ai SI a provocat indignare în întreaga lume. Într-o primă luare de poziţie, premierul britanic, David Cameron, a declarat că uciderea ostatecului este un "act pur diabolic". La rândul său, preşedintele SUA, Barack Obama, s-a declarat hotărât să distrugă gruparea teroristă, cot la cot cu parteneri din întreaga lume. Şeful diplomaţiei germane, Frank-Walter Steinmeier, a condamnat uciderea ca pe un "act al violenţei barbare, aflat dincolo de limita civilizaţiei umane". A fost pentru a treia oară că un ostatec occidental a fost decapitat de un membru al SI în faţa camerelor de luat vederi.

Coaliţie împotriva SI

Decapitările sporesc presiunile asupra guvernelor de la Londra şi Washington, fiindcă cei ucişi proveneau din SUA şi Marea Britanie. Cu toate acestea, Franţa a preluat un rol de frunte în materie. Preşedintele Hollande şi-a semnalizat disponibilitatea de a participa la coaliţia împotriva SI, convocată de SUA, deşi politica franceză consacrată Orientului Mijlociu nu a fost mereu similară celei americane. În 2003, când fostul preşedinte George W. Bush a căutat aliaţi pentru invadarea Irakului, Franţa a refuzat să se implice. Acum însă, Hollande dă semne de nerăbdare. El cere o strategie pe termen lung pentru Irak şi acţiuni coordonate împotriva SI.

Liderul de la Elysee analizează de asemenea posibilitatea de a se alătura loviturilor aeriene ale SUA împotriva "Statului Islamic". Începând din data de 8 august, aviaţia americană a executat, potrivit Pentagonului, mai bine de 150 de misiuni în Irak. Preşedintele Obama aprobase aceste raiduri în scopul protejării militarilor americani aflaţi în regiune şi a minorităţilor ameninţate cu dispariţia, în urma unei cereri în acest sens, ce i-a fost adresată de guvernul din Bagdad.

Aliaţi în est şi vest

Şi zece state arabe au promis joia trecută SUA sprijin în lupta contra SI. Aceste ţări sunt, pe lângă Irak, Arabia Saudită, Bahrain, Egipt, Iordania, Kuveit, Liban, Oman, Qatar şi Emiratele Arabe Unite. Guvernele acestor ţări au promis că vor lua măsuri pentru a împiedica finanţarea extremiştilor SI şi pentru a stopa afluxul de luptători din străinătate. Guvernul turc este însă foarte reţinut în privinţa luptei contra SI. Probabil din pricina faptului că în iunie au fost răpiţi 49 de cetăţeni turci, care continuă să se afle în mâinile teroriştilor.

La conferinţa de la Paris au luat parte responsabili la vârf din aproximativ 30 de ţări şi organizaţii. Pe ordinea de zi a reuniunii s-a aflat ameliorarea schimbului de informaţii între serviciile secrete ale ţărilor aliate. În plus, s-au studiat implicaţiile unor eventuale acţiuni împotriva luptătorilor SI aflaţi pe teritoriul Siriei. Slăbirea SI ar putea avea acolo drept efect întârirea preşedintelui Bashar el Assad, ceea ce nu e în interesul ţărilor occidentale.

În declaraţia finală, participanţii au promis sprijin guvernului irakian în lupta împotriva SI. Guvernul de la Bagdad "va fi sprijinit cu toate mijloacele necesare, inclusiv militare". În context, trebuie respectat dreptul internaţional şi asigurată securitatea societăţii civile, se mai arată în document.

Pentru Franţa, jihadiştii constituie în prezent o mare problemă. Pe de-o parte, mai multe sute de jihadişti din Franţa luptă în prezent în Irak şi Siria. Câţiva dintre ei s-au reîntors deja în Franţa şi sunt priviţi ca o potenţială ameninţare. Pe de altă parte, Libia a devenit de la înlăturarea lui Gaddafi un bastion al extremiştilor. Din Libia, ei aprovizionează cu armament şi luptători întreaga regiune, ameninţând să destabilizeze şi ţări cum ar fi Algeria. Este un scenariu care ar afecta în cea mai scurtă vreme şi Franţa. De aceea este Hollande atât de nerăbdător să acţioneze.