Ordonanţa migraţiei

Curtea Constituțională a făcut publică motivarea deciziei de neconstituționalitate a OUG nr. 55 din 28 august 2014 care a permis aleșilor locali să migreze de la un partid la altul, în limitele unei perioade de 45 de zile, fără a-și pierde mandatul. În motivarea CCR se arată: “Constituirea sau ruperea alianțelor politice intră în exercițiul democratic firesc, iar ele nu pot justifica în sine măsuri care, în mod direct și brutal, schimbă configurația politică a autorităților administrației publice locale și alterează voința corpului electoral.”

CCR a decis la jumătatea lunii decembrie, anul trecut, că ordonanța migrației aleșilor locali, pe care guvernul Ponta a emis-o ca parte a instrumentarului PSD de campanie electorală pentru prezidențiale, este neconstituțională. După perioada de 45 de zile în care primarii, consilierii locali și județeni și președinții de consilii județene au putut să-și schimbe partidul, reprezentarea politică la nivelul administrației locale s-a schimbat dramatic. Conform unei analize efectuate de Expert Forum, 540 de primari (17%) și-au schimbat partidul, 404 trecînd la PSD. Aceeași sursă menționează că 12,8% din consilierii județeni și 10,9% din consilierii locali au trecut, în cea mai mare parte, de la PNL și PDL la PSD și UNPR. Au fost județe, precum Buzău, în care PDL a rămas fără nici un primar, sau altele, precum județul Iași, în care PSD a ajuns să aibă 70% din primari.

La vremea respectivă s-au difuzat înregistrări telefonice făcute de ziariști care se recomandau ca fiind mesageri ai PSD și care “convocau” primari de la PNL sau PDL la sediul PSD de la București pentru a negocia schimbarea carnetului de partid. Promptitudinea cu care primarii respectivi răspundeau cîntecului de sirenă al mesagerilor, ca venind din partea conducerii partidului lui Ponta, arată dimensiunea oportunismului și carierismului din politica noastră.

Autoservirea ideologică a primarilor, legiferată de ordonanța guvernului, a fost încurajată și răsplătită și prin alocarea, la rectificarea bugetară din septembrie, a sumei de aproape 900 de milioane de euro către administrația locală, bani care în buget erau destinați unor proiecte de infrastructură menite a fi dezvoltate cu fonduri europene nerambursabile.

Ordonanța și-a produs efectele, mai puțin pe acela pentru care a fost emisă, anume cîștigarea președinției de către Ponta și cu ajutorul primarilor traseiști. Deși Avocatul Poporului a fost sesizat cu insistență de persoane fizice, ONG-uri și partide politice să atace ordonanța la Curtea Constituțională, Victor Ciorbea s-a dovedit a fi încă o dată avocatul guvernului și nu al poporului, afirmînd în mod public în repetate rînduri că va analiza posibilitatea sesizării Curții. Într-un final, Ciorbea a declarat că soluționarea problemei “excedează competența instituției, aceasta fiind de competența parlamentului și guvernului.”

Abia la începutul lunii decembrie, după ce Senatul, cameră decizională, a aprobat OUG privind migrația aleșilor legali, PNL a putut să conteste la Curtea Constituțională această lege, iar la cîteva zile Curtea s-a pronunțat și a decis că ordonanța încalcă Constituția.

În motivarea deciziei CCR se specifică: “Parlamentul urmează să reglementeze, prin legea de respingere, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a OUG nr.55/2014 pentru a le pune de acord cu decizia Curții Constituționale.”

Ce-i de făcut în această situație, în care Curtea a decis că aprox. 13-14% dintre aleșii locali, primari și consilieri, au profitat de ordonanța electorală a traseismului care încalcă Constituția? Președintele CCR Augustin Zegrean a declarat că efectul ar trebui să fie revenirea la situația anterioară emiterii ordonanței. El a motivat printr-o comparație care însă nu stă în picioare: “Dacă vi s-ar fi luat casa printr-o ordonanță, care după aceea ar fi declarată neconstituțională, ce ați face? V-ați lua casa înapoi.”

În cazul primarilor migratori, nu li s-a luat, ci li s-a dat. Sau, mai exact, dîndu-li-se posibilitatea legală, chiar dacă prin violarea Constituției, a unei autoserviri ideologice, cum am mai spus, au optat în cunoștință de cauză să părăsească partidele pe listele cărora au fost aleși, pentru partidele aflate la putere și beneficiile ce decurg de aici.

Ce se va întîmpla cu aleșii locali migratori va trebui, conform CCR, să stabilească parlamentul, printr-o lege de respingere a scandaloasei ordonanțe de urgență.

Pînă atunci, Ponta și Dragnea ar trebui să fie cercetați penal pentru abuz în serviciu, exprimat într-un act legislativ spre folosul candidatului Ponta, prin care au fost implicați 13-14% din aleșii locali și alterată opțiunea politică a electoratului aferent.

Cît despre primarii și consilierii traseiști care s-au repezit orbește la borcanul cu miere, deși mulți au avertizat la vremea respectivă, inclusiv candidatul de atunci, acum președintele României Klaus Iohannis, că aceștia își vor pierde mandatele, nu cred că ar fi corect să revină pur și simplu la partidele cu care au cîștigat alegerile, fără a plăti într-un fel trădarea și foamea de a fi în cercul puterii.

Soluția pierderii mandatelor și organizarea de alegeri anticipate parțiale mi se pare cea mai onorabilă pentru aleșii locali și în același timp reparatorie pentru electorat. În fond, dacă toți acești traseiști s-au dovedit a fi buni gospodari, ei își vor putea recăpăta mandatele fără probleme, oricare ar fi sigla partidului sub care vor opta să candideze din nou.