O victorie împotriva cui?

Majoritatea covîrşitoare care a votat candidaţii USL împreună cu cei care au ales să stea acasă la alegerile de duminică au semnat destinul românilor pentru cel puţin următorii patru ani.

Regula aceasta a democraţiei este executorie, chiar şi acolo unde democraţia a fost şi este adeseori doar mimată, prost înţeleasă, declamată în numele unui egalitarism necondiţionat, călcată în picioare – adică la noi.

Victoria zdrobitoare în alegeri a USL (două treimi din mandate) este ceea ce ar trebui să dea de gîndit, şi nu înfrîngerea lamentabilă pe care a suferit-o ARD. Alianţa electorală de dreapta constituită în jurul PDL s-a dovedit a fi o construcţie tardivă, neconvingătoare, care nu a reuşit să camufleze din păcatele PDL, aşa cum probabil au sperat liderii partidului. Mai mult decît atît, o parte a electoratului PDL a fost cu siguranţă demobilizată de faptul că partidul nu a avut tăria să-şi asume nici greşelile guvernării, nici să înlăture membrii corupţi din partid.

Să revenim la victoria zdrobitoare a USL la alegerile de duminică. Aceasta ar trebui să dea de gîndit din mai multe motive. Primul dintre ele este acela că triumviratul Ponta-Antonescu-Voiculescu are calea liberă de a modifica Constituţia fără a ţine seama de vocea opoziţiei. Vom avea o nouă Constituţie în care prerogativele preşedintelui vor fi drastic restrînse, în care Curtea Constituţională să nu mai poată invalida legile şi hotărîrile Parlamentului votate cu două treimi. În felul acesta USL nu va mai avea nici o barieră în a modifica legile Curţii Constituţionale, a CSM, ANI, DNA.

La ultimul miting electoral al USL, Liviu Dragnea le-a spus alegătorilor: "Pe 9 decembrie trebuie să se audă pînă la Cotroceni, la Bruxelles şi Washington că românii îşi decid singuri soarta." Românii şi-au decis soarta, aşa cum am văzut. Mai exact, majoritatea alegătorilor care au făcut posibil USL-ul-stat de acum nu au ţinut cont de abuzurile grave la adresa statului de drept săvîrşite în această vară de USL şi Guvernul Ponta. A fost, în bună măsură, un vot al urii împotriva lui Traian Băsescu.

Aceeaşi majoritate a votat, cu ochii închişi, deputaţi şi senatori cercetaţi penal sau care au fost trimişi în judecată. Printe ei: Dan Voiculescu, Liviu Dragnea, Relu Fenechiu, Monica Iacob Ridzi, Laszlo Borbely, Ion Stan. Să punem aceste voturi pe seama lipsei de informare sau a prezumţiei de nevinovăţie pe care votanţii ar fi acordat-o candidaţilor? E greu de crezut, atîta timp cît se ştie că de multe ori oamenii ştiu mai multe decît organele de anchetă despre cum şi-au făcut averile unii demnitari.

Un dicteu automat care a funcţionat la aceste alegeri a fost acela potrivit căruia, dacă toţi politicienii sînt corupţi sau coruptibili, atunci să-i alegem pe aceia, cît mai mulţi, care "să ne scape de Traian Băsescu.

"Vom "scăpa" şi de Traian Băsescu, mai curînd sau la termen, în 2014. Vom fi din acel moment o societate mai democrată, mai responsabilă, mai puţin dezbinată din cauze confuze, mai interesată de binele comun?

Cu siguranţă nu. Pentru că problema reală nu este cînd scăpăm de un politician sau altul, de un guvern sau altul, de un preşedinte sau altul. Problema reală este de fapt: Cînd scăpăm de noi?