O librărie din Paris vă invită să vă scrieţi povestea vieţii pe o coală de hârtie

Librăria înfiinţată în 1951 a găzduit de-a lungul timpului mulţi autori ai aşa-numitei Beat-Generation (literatura americană postbelică) devenind o atracţie pentru tinere talente din întreaga lume.

Rafturi înţesate cu cărţi. Harry Potter lângă James Joyce, poezie lângă ghiduri de călătorie. Totul pe o suprafaţă de doar câţiva metri pătraţi. Între rafturi se găseşte un pian cu invitaţia în limba engleză: "încearcă-mă". Librăria americană Shakespeare and Company este situată în centrul Parisului, în umbra celor două turnuri ale catedralei Notre Dame.

"Mulţi clienţi ne trec pragul şi spun că exact un asemenea lucru au căutat în Paris, dar până acum nu au putut găsi. Este adevărat, în capitala Franţei nu există multe locuri ca acesta."

- spune Sylvia Whitman, proprietara librăriei.

30.000 de destine şi tot atâtea poveşti

Sylvia Whitman a moştenit afacerea de la tatăl său, George Whitman. Fondatorul "Shakespeare and Company" a făcut din librăria cu acelaşi nume exact ceea ce şi-a propus: o instituţie respectabilă şi un refugiu pentru tinerii scriitori. Indiferent din ce colţ al lumii ar veni, aceştia pot înnopta gratuit în librăria americană din Paris pe saltele vechi, printre rafturile cu cărţi.

"Muncesc puţin în librărie, dar nu pentru bani. Sylvia şi tatăl ei nu mă plătesc, dar sunt mândru pentru că acesta este primul meu loc de muncă. E mai bine decât să faci pizza sau să lucrezi într-un depozit. Aici am o slujbă frumoasă"

- mărturiseşte John din Tennessee. Tânărul în vârstă de 20 de ani este oaspete al librăriei Shakespeare and Company de câteva săptămâni.

Ospitalitatea librăriei a devenit o tradiţie, iar o parte din scriitorii care i-au trecut pragul au devenit celebri. Mulţi dintre poeţii Beat-Generation, precum Allen Ginsberg sau William Burroughs, au dormit pe saltelele lui George. Sylvia Whitman povesteşte:

"În anii ´30 tatăl meu a trăit o bună bucată de timp în America Latină, un colţ de lume recunoscut pentru ospitalitatea sa. Odată reîntors a vrut să fie la fel ca oamenii printre care a trăit timp de şapte ani. Fiecare persoană care ne-a vizitat librăria a fost invitată să-şi scrie povestea vieţii pe o singură coală de hârtie. Astfel, am adunat 30.000 de pagini cu tot atâtea poveşti".

Micuţa librărie îi fascinează nu numai pe tinerii oaspeţi, ci atrage şi numeroşi turişti. Unii trec pe la Shakespeare and Company chiar şi numai pentru a face o fotografie.

"Nu este locul ideal în care să scrii sau să citeşti. Mai bine te duci într-o bibliotecă sau în parc"

- mărturiseşte John. "Dar să trăieşti aici şi să continui tradiţia te inspiră şi te ajută să-ţi aşterni gândurile pe hârtie. Totuşi, dacă aş sta cât e ziua de lungă numai în librărie, n-aş putea să scriu nimic".

Librăria va rămâne neschimbată

Întotdeauna, lunea, la Shakespeare and Company este seară de lectură. Prezenţi sunt mulţi reprezentanţi ai comunităţii americano-britanice din Paris, francezi şi numeroşi turişti. Micuţa librărie de pe malul Senei ar fi putut deveni o mină de aur, însă proprietarii nu au dorit lucrul acesta:

"Încercăm să vindem suficiente cărţi cât să ne putem organiza serile de lectură, să-i găzduim pe tinerii scriitori şi să ne finanţăm propriul festival. Nu ne interesează veniturile suplimentare. Sunt sigură că dacă am comercializa tricouri, genţi sau alte produse, ori dacă am deschide aici o cafenea, ar merge. Dar nu suntem interesaţi"

- susţine Sylvia Whitman.

Timpul a lăsat urme adânci asupra micuţei librării din Paris, iar ele devin tot mai vizibile. Imaginea ei va rămâne însă aceeaşi întrucât proprietarii nici nu se gândesc să schimbe ceva sau s-o închidă.