1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Conflictul ucrainean - Reuniunea miniştrilor de externe

Barbara Wesel, Claudia Ştefan25 februarie 2015

La finalul întrevederii au fost lansate noi apeluri, însă consensul a lipsit. În centrul discuţiilor de la Paris: viitoarele demersuri pentru implementarea acordului de la Minsk.

https://p.dw.com/p/1EgzQ
Imagine: AFP/Getty Images/F. Guillot

Când a părăsit reuniunea cu o oră mai târziu decât era planificat, ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, n-a mai fost dispus să stea de vorbă cu jurnaliştii. Probabil a fost din cauză că n-avea de comunicat nimic concret şi nici nu mai avea cu ce să completeze viziunea relaţiilor paşnice şi bazate pe încredere exprimată de preşedintele Vladimir Putin în recentul său discurs. "A fost o întâlnire utilă", a declarat Lavrov. În limbaj diplomatic, vorbele sale s-ar traduce prin discuţii în contradictoriu, aproape ceartă.

Ceva mai darnic în declaraţii a fost omologul său ucrainean, Pavlo Klimkin: "Din nefericire, asupra condamnării evenimentelor de la Debalţeve nu am reuşit să ne înţelegem." De asemenea, nu s-a stabilit nici cine poartă răspunderea pentru încălcarea armistiţiului din ultimele zile. Pe chipul şefului diplomaţiei ucrainene se putea citi frustrarea. În spatele uşilor închise pesemne că schimbul de replici a fost acid. La o jumătate de oră de la debutul reuniunii, gazda acesteia, Laurent Fabius, a întrerupt transmisia către consilierii şi purtătorii de cuvânt aflaţi în sala alăturată. Din acel moment, discuţiile s-au purtat între opt ochi.

Situaţia din Ucraina e fragilă

Frank Walter Steinmeier a fost primul care a lăsat să se înţeleagă cum a decurs reuniunea: adversarii Ucrainei încă nu au încredere în Kiev. Ministrul german a apreciat situaţia ca fiind "deosebit de fragilă". În ultimele două zile, violenţa a mai scăzut în intensitate, dar ostilităţile ar putea fi oricând reluate. Steinmeier nu a comentat acţiunea de preluare a oraşului Debalţeve de către rebelii pro-ruşi care au reinstaurat violenţa în zonă, după intrarea în vigoare a armistiţiului.

Totuşi, şeful diplomaţiei germane a avertizat asupra unei posibile extinderi a modelului Debalţeve: "Sper ca după Debalţeve să nu mai existe şi alte tentative ale insurgenţilor de a-şi mări sfera de influenţă", a afirmat Steinmeier făcând referire la alte puncte strategice din regiune, ca Mariupol.

Un indiciu că Franţa şi Germania nu vor ca acordul de la Minsk să eşueze din cauza evenimentelor de la Debalţeve, dar şi că a venit momentul să pună piciorul în prag. O nouă înaintare a rebelilor în estul Ucrainei ar avea consecinţe serioase, astfel încât reprezentanţii occidentului au ţinut să lanseze un apel către respectarea armistiţiului.

Die Stadt Mariupol nach Beschluss
Mariupol 2015Imagine: DW

Niciun progres în retragerea aresenalului

Următorul pas ar trebui făcut prin retragerea armamentului greu din zona de luptă, a afirmat Frank-Walter Steinmeier, dar n-a precizat şi cum s-ar putea ieşi din actualul impas în care se află părţile combatante. Kievul vrea să-şi retragă armanentul numai după ce rebelii încetează atacurile asupra taberelor de luptă ucrainene şi a satelor din jurul oraşului Mariupol. De partea cealaltă, pro-ruşii susţin că operaţiunile de retragere deja au început.

Chiar dacă drumul către un armistiţiu durabil va fi dificil, nu există nicio alternativă la acordul de la Minsk - ţine să sublinieze partea occidentală. Însă explicaţiile şi rapoartele politicienilor din Vest diferă de cele din estul Ucrainei, iar realitatea de la masa negocierilor nu seamănă cu cea din regiunea situată în jurul oraşului Mariupol.

Consolidarea misiunii OSCE

Singurul rezultat concret al reuniunii de la Paris este consolidarea misiunii observatorilor OSCE în estul Ucrainei, atât financiar cât şi logistic. Mandatul care expiră la sfârşitul lunii martie va fi extins. În cadrul recentei reuniuni n-a fost vorba şi despre eventuala implicare a unor trupe de poliţişti sau de menţinere a păcii.

Toate părţile de la masa negocierilor sunt conştiente de faptul că, în condiţiile menţinerii ostilităţilor, o asemenea misiune n-ar fi potrivită. Ministrul de Externe leton, Laimdota Straujuma, a formulat critici la adresa procesului de reconcliere şi a progreselor înregistrate. În prezent, Letonia deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE. Referindu-se la situaţia din Ucraina, Straujuma susţine că Europa se gândeşte la noi sancţiuni contra Rusiei.